Seful NATO la Constanta: „Noi, americanii, suntem dedicati apararii Europei. Exista riscul unui conflict armat in Europa. Un atac impotriva unui aliat va declansa o reactie din partea Aliantei”

news

Presedintele Klaus Iohannis si secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au vizitat, vineri, Baza 57 Aeriana de la Mihail Kogalniceanu, unde a ajuns eprimul convoi de tehnica militara din SUA. „Traversam, fara indoiala, cea mai grava criza de dupa caderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare si tendintele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forta si de contestare a actualei ordini internationale”, a declarat Iohannis.

„Salut vizita in Romania a domnului Secretar General al NATO, Jens Stoltenberg, in acest moment crucial pentru securitatea euroatlantica. Ii urez, inca o data, bun-venit la noi! Asistam in ultimele luni la deteriorarea accentuata a situatiei de securitate in proximitatea Ucrainei si in zona Marii Negre, in apropierea Flancului Estic al Aliantei.

Asa cum am mai spus, actuala criza nu este doar una regionala, care se limiteaza la Ucraina, la Marea Neagra sau la securitatea europeana. Aceasta criza afecteaza securitatea intregului spatiu euroatlantic.

Vizita dumneavoastra, domnule Secretar General, are loc in momentul sosirii in Romania a celor o mie de militari americani din batalionul Stryker, carora le urez, si pe aceasta cale, din partea mea si a poporului roman, bun-venit in tara noastra! Aceste doua evenimente sunt o dovada clara a sprijinului NATO si al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Romaniei si a cetatenilor sai, in contextul actual, marcat de tensiune si instabilitate. Multumesc, o data in plus, Presedintelui Biden pentru aceasta demonstratie fara echivoc a solidaritatii Statelor Unite, ca aliat si principalul partener strategic al Romaniei, in contextul eforturilor de consolidare a posturii de descurajare si aparare pe Flancul Estic al NATO.

Va multumesc si dumneavoastra, domnule Secretar General, pentru implicarea constanta in aceste eforturi si pentru sustinerea acestui obiectiv esential. Traversam, fara indoiala, cea mai grava criza de dupa caderea Cortinei de Fier. Sunt evidente strategia de intimidare si tendintele inacceptabile ale Rusiei de revenire la politica de forta si de contestare a actualei ordini internationale, inclusiv a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, construite dupa Razboiul Rece!”, a declarat Klaus Iohannis.

El a mai s spus ca, „in acest context, o discutie aprofundata cu domnul Secretar General privind aceste dezvoltari si masurile pe care NATO si aliatii trebuie sa le ia pentru apararea si mentinerea securitatii euroatlantice”.

„Acestea trebuie sa fie robuste, ferme si solidare, avand la baza unitatea, coeziunea si solidaritatea aliata. Romania, ca membru NATO si partener strategic al Statelor Unite ale Americii, beneficiaza de toate garantiile de securitate de care are nevoie. Aceste garantii au la baza, iata, angajamentul intensificat al NATO, precum si al unor aliati precum Statele Unite si Franta, ca raspuns la deficitul accentuat de securitate de pe dimensiunea sudica a Flancului Estic.

Acest angajament si solidaritatea manifestata aduc consistenta si credibilitate sporite efortului colectiv aliat de a spori securitatea noastra, a tuturor. Dupa cum cunoasteti, am pledat repetat in demersurile pe care le-am realizat, inca de la debutul primului meu mandat, atat pe linie NATO, cat si in dialogul cu aliatii nostri, pentru o prezenta mai consistenta a NATO, a Statelor Unite si a altor aliati in regiunea Marii Negre.

Asigurarea unei posturi consolidate de descurajare si aparare, in mod unitar si coerent, pe intregul Flanc Estic, de la Marea Baltica la Marea Neagra, contribuie la stabilitatea regionala, dar si la securitatea Aliantei in ansamblul sau si a tuturor cetatenilor din statele aliate. Asa cum am mai spus, indiferent de evolutiile actuale din regiune, NATO trebuie sa isi mentina la nivel ridicat capacitatea de descurajare si aparare, care sa ii permita sa isi indeplineasca eficient obiectivele strict defensive pentru care Alianta a fost creata.

Alaturi de aceste masuri de intarire a prezentei aliate, sustinem necesitatea continuarii dialogului politico – diplomatic cu Rusia in vederea gasirii de solutii care sa permita dezescaladarea situatiei, fara compromiterea insa a principiilor fundamentale ale Aliantei si ale dreptului international”, a adaugat seful statului.

El a mai precizat ca Romania pleaca de la premisa clara ca actuala criza nu decurge din eventuale probleme structurale ale arhitecturii de securitate existente, ci din nerespectarea unora dintre prevederile ei esentiale.

„Romania a fost si este foarte implicata din punct de vedere diplomatic in adoptarea deciziilor la nivel aliat si european privind actuala criza, prin prisma pozitionarii noastre geografice si a interesului strategic pe care tara noastra il are in stabilitatea Vecinatatii Estice a NATO si a Uniunii Europene. Reiterez, cu acest prilej, sprijinul Romaniei pentru integritatea teritoriala, suveranitatea si independenta Republicii Moldova, ale Georgiei si ale Ucrainei si pentru dreptul acestor state de a-si cladi un viitor in baza propriilor aspiratii europene si euroatlantice.

Dincolo de mesajul puternic de solidaritate transmis din partea NATO, prin prezenta domnului secretar general in Romania, vizita a reprezentat un bun prilej pentru a discuta despre o serie de perspective si obiective strategice pentru acest an. Astfel, am avut un schimb de opinii despre pregatirile privind Summitul NATO de la Madrid din iunie.

Am prezentat, totodata, viziunea si prioritatile Romaniei privind Noul Concept Strategic si procesul de adaptare a Aliantei. In aceasta perioada extrem de complicata, unitatea transatlantica este esentiala, iar parteneriatul dintre NATO si Uniunea Europeana este mai important decat oricand. In ceea ce ne priveste, Romania este hotarata sa-si mentina angajamentele asumate privind alocarea a 2% din PIB pentru continuarea modernizarii capabilitatilor militare. Vom acorda si pe mai departe o atentie sporita cresterii capacitatii operationale a tuturor structurilor militare, atat prin efort national, cat si in context multinational. Totodata, cresterea rezilientei, atat la nivelul structurilor militare, cat si la nivelul institutiilor publice si al societatii in ansamblu, reprezinta o directie principala de actiune, subsumata implementarii Strategiei Nationale de Aparare a Tarii. Domnule Secretar General, va multumesc din nou si ne bucuram ca ati reusit astazi, impreuna cu echipa, sa veniti in Romania, aici, in baza Mihail Kogalniceanu”, a declarat presedintele Iohannis.

La randul sau, Jens Stoltenberg a explicat ca nu exista membri ai NATO de rangul intai sau rangul secund.

„Este o placere sa fiu inapoi in Romania, un aliat NATO puternic si implicat si ii multumesc pentru implicarea personala. Suntem aici pentru a ne apara aliatii si a mentine zona sigura. Azi si avioane spaniole vor sosi in Bulgaria si 1.000 de soldati americani vin la aceasta baza, astfel incat numarul total de soldati americani ajunge la 2.000 la aceasta baza. Noi americanii suntem dedicati apararii Europei. Aliantii sunt aici pentru a consolida prezenta NATO in aceasta perioada critica. Mai multe trupe, mai multe capacitati. Salut oferta Frantei de a aduce un batalion aici in Romania.

(…) Este cu atat mai important in lumina activitatii nejustificate a Rusiei in apropiere, inclusiv in zona Marii Negre. Marea Neagra e de importanta strategica vitala. Suntem dedicati dialogului si gasirii unei solutii. NATO nu va face compromisuri in ceea ce priveste principiile de baza, dreptul fiecarei natiuni de a isi alege propria cale. Niciodata nu vor exista membrii NATO de rang intai si rang secund. Nu exista decat alianti NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg.

Intrebat „cat de importanta e trimiterea de forte americane aici, in Romania?”, Stoltenberg a raspuns: „E un risc real, vedem ca continua masarea trupelor ruse. E riscul unui conflict armat in Europa. Nu avem nicio certitudine legata de ceea ce se va intampla. De aceea facem apel la Rusia sa dezescaladeze. Exista riscul unei invazii la scara mare, dar si al altor actiuni agresive: rasturnarea guvernului de la Kiev sau atacuri cibernetice. Stim ca multi ofiteri ai serviciilor secrete ruse actioneaza in Rusia. Stim ca Rusia a mai actionat in forta impotriva vecinilor sai. De aceea suntem vigilenti si pregatiti. De aceea, prezenta trupelor NATO in Romania e atat de importanta, pentru ca trimite un mesaj atat de puternic despre unitatea aliantei si cu angajamentul SUA fata de securitatea europeana”.

„Deja ne-am sporit prezenta in estul NATO cu mii de soldati din SUA, UK, Olanda, Danemarca, Spania, Franta. Chiar acum au loc alte desfasurari de trupe. Este un proces in desfasurare, o consolidare a prezentei pe flancul estic. Pe de alta parte, sunt trupele statelor aliate care sunt in propriile lor baze, dar care pot fi desfasurate rapid acolo unde e nevoie.

Pe deasupra ne gandim la adaptari pe termen lng, adica grupuri de lupta in Romania si alte tari. Franta s-a oferit sa trimita trupe, dar va mai dura pana vor ajunge. Alti aliati si-au aratat disponibilitatea sa participe la grupul francez. Avem deja grupuri de lupta in cele trei tari baltice si Polonia. Acesta e un semnal puternic ca un atac impotriva unui aliat va declansa o reactie din partea Aliantei. Lucram la grupuri de lupta si in aceasta regiune.

(…) Cand vorbim de scutul antiracheta de la Deveselu, e un scut defensiv, pentru rachete venite din Sud. Acum, Rusia e agresorul, a invadat si anexat o parte din Ucraina. Au dus 100.000 de militari gata de lupta in zona Ucrainei si continua aceasta escaladare. Trebuie sa fim siguri ca le oferim sprijin partenerilor din Ucraina”, a adaugat seful NATO.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: