Semne rele pentru Europa. De ce Putin tace la capturarea aliatului său, Maduro, de către americani

În mai anul trecut, președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a primit pe liderul venezuelean, Nicolás Maduro, în Palatul Mare al Kremlinului, chiar înaintea marilor ceremonii de la Moscova dedicate aniversării a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial.

Momentul a avut o puternică încărcătură simbolică, evidențiind principala alianță a lui Putin în emisfera vestică. Avându-l alături pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Putin i-a adresat omologului său venezuelean cuvinte călduroase de bun-venit, afirmând că relațiile dintre Moscova și Caracas se dezvoltă „în mare măsură datorită atenției personale” acordate de Maduro, amintește CNN într-o analiză dedicată tăcerii de moarte a Kremlinului față de capturarea lui Maduro.

După discuțiile purtate într-un format restrâns și un mic-dejun oficial, cei doi președinți au semnat un tratat de parteneriat strategic și cooperare. Capturarea lui Maduro, însă, într-o operațiune militară ordonată de președintele SUA, Donald Trump, a scos la iveală limitele acestui parteneriat, dar a indicat totodată posibile oportunități strategice pentru liderul de la Kremlin în contextul unei noi epoci a diplomației de tip „diplomația canonierei” promovată de Washington.

Instanța decide că TikTok poate continua să funcționeze în Canada. Cel puțin deocamdată

Guvernul german se opune participării țării la consiliul pentru pace al lui Trump. Nici Slovenia nu va accepta invitația

Condamnarea raidului american de către diplomația rusă a fost rapidă și categorică. Într-un apel telefonic purtat în weekend cu vicepreședinta executivă a Venezuelei, Delcy Rodríguez, devenită președinte interimar, Lavrov „a exprimat solidaritatea puternică față de poporul venezuelean în fața agresiunii armate”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe.

În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, desfășurată luni, reprezentantul permanent al Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzia, a acuzat Statele Unite că „generează un nou avânt pentru neocolonialism și imperialism”.

Totuși, vocea lui Putin, considerată decisivă în politica rusă, a lipsit în primele momente după operațiunea americană de schimbare a regimului. Spre deosebire de președintele Chinei, Xi Jinping, care a denunțat „intimidarea unilaterală” a SUA, Putin nu a făcut o declarație publică imediată și fermă cu privire la raid. De asemenea, acesta nu a comentat încă nici interceptarea și confiscarea, miercuri, de către forțele americane, a unui petrolier sub pavilion rusesc.

La o primă vedere, îndepărtarea lui Maduro poate fi interpretată ca un nou eșec geopolitic pentru Putin. În decembrie 2024, președintele Siriei, Bashar al-Assad, un aliat tradițional al Moscovei, s-a refugiat în Rusia după prăbușirea regimului său. În iunie, SUA au lovit facilități nucleare din Iran, țară care semnase, la rândul ei, un parteneriat strategic cu Rusia. Oficialii ruși au subliniat rapid că acordul cu Teheranul nu obligă Rusia la intervenție militară în cazul unui atac asupra Iranului. În mod similar, parteneriatul strategic încheiat de Putin cu Maduro nu a generat o reacție militară semnificativă din partea Moscovei în fața incursiunii americane.

Operațiunea americană a produs și o expunere stânjenitoare pentru complexul militar-industrial rus. În perioada președintelui Hugo Chávez, armata Venezuelei a fost modernizată cu echipamente rusești, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană S-300, Buk și Pechora. În contextul amenințărilor de intervenție militară venite din partea administrației Trump, Maduro declarase că a amplasat 5.000 de rachete antiaeriene rusești în „poziții-cheie” de apărare aeriană.

„Se pare că acele sisteme rusești de apărare aeriană nu au funcționat prea bine, nu-i așa?”, a spus ironic, luni, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, într-un șantier naval din Newport News, Virginia.

În plan strategic, însă, pot exista și avantaje pentru Putin. Doctrina promovată de Trump în America Latină, denumită de unii „Doctrina Donroe”, ar putea oferi liderului de la Kremlin un argument retoric util în justificarea propriei sale viziuni imperiale privind Ucraina. Ambițiile declarate ale administrației americane de a prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, membru NATO, par să se potrivească discursului Moscovei, care a revendicat constant dreptul de a interveni în „vecinătatea apropiată”, statele independente apărute după destrămarea URSS.

După invadarea Ucrainei în februarie 2022, Putin a afirmat clar că restaurarea imperiului este misiunea sa supremă. Mesajul transmis de Casa Albă prin adjunctul șefului de cabinet, Stephen Miller, care a spus că „trăim într-o lume reală, guvernată de forță și putere”, a fost asemănător cu ideea promovată de Kremlin după capturarea lui Maduro.

Afirmația lui Trump potrivit căreia este dispus să folosească forța pentru Groenlanda, o fisură potențială în alianța transatlantică, reprezintă o oportunitate pentru Rusia, care a încercat constant să exploateze diviziunile din interiorul NATO, în special în contextul sprijinului european tot mai fragil pentru Ucraina.

De Crăciunul ortodox, celebrat pe 7 ianuarie conform calendarului iulian, Putin a apărut la o slujbă religioasă alături de militari și familiile acestora, transmițând un semnal de determinare în continuarea războiului din Ucraina, în ciuda eforturilor de pace.

„Astăzi celebrăm minunata, luminoasa sărbătoare a Nașterii lui Hristos. Și adesea Îl numim pe Domnul Mântuitorul nostru, pentru că a venit pe pământ să-i mântuiască pe toți oamenii”, a spus Putin.

„Soldații Rusiei îndeplinesc aceeași misiune, ca și cum ar fi trimiși de Domnul, să apere Patria, să salveze Țara-Mamă și poporul ei. Așa i-a privit Rusia întotdeauna pe soldații săi, ca pe oamenii care îndeplinesc această misiune sacră.”

De la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Rusia a susținut în mod constant că are dreptul de a interveni în ceea ce numește „vecinătatea apropiată”, statele independente care au apărut din ruinele URSS. În declarațiile făcute după invazia pe scară largă a Ucrainei, din februarie 2022, Putin a arătat foarte clar că vede restaurarea imperiului ca fiind misiunea sa supremă.

Aceste afirmații se aseamănă cu comentariile făcute imediat după raidul din Venezuela de Stephen Miller, adjunct al șefului de cabinet al Casei Albe, care i-a declarat lui Jake Tapper, de la CNN, că „trăim într-o lume, în lumea reală, guvernată de forță, de putere și de autoritatea celui mai puternic.”