Senatorul USR Cristian Ghinea, una dintre cele mai influente voci din USR, a anunțat vineri că este necesar ca CSM-ul să fie desființat de Parlament. El a lansat numeroase acuzații dure la adresa CSM.
”Justiție ”europeană” pe dracu. Am vrut justiție europeană. Am creat CSM independent. Am apărat justiția de politicienii cei răi și corupți. Și ne-am trezit cu o oligarhie mai oribilă decât orice politician ales.
Un CSM mai jegos ca sindicat decât orice sindicat pesedist. Asta este corupția ”europeană”: bara din stânga este vârsta de pensionare a magistraților din România, celelalte bețe sunt vârstele de pensionare ale magistraților în celelalte țări UE. Da, atât de mare e nesimțirea în republica oligarhică a magistraților.
Aud replica: dar legile sunt votate de Parlament, nu e vina lor. Ba, pardon. Parlamentul a votat niște legi (PSD șpagă la magistrați adică), dar pe lângă ce a votat parlamentul, magistrații au dat statul în judecată și alți magistrați au decis să mărească salarii și pensii la toți colegii. Fără număr, fără număr.
Apoi, Parlamentul e la a cincea tenativă de a reduce nesimțirea, blocate de CCR. Băi, nu, de data asta nu Parlamentul e de vină: voi sunteți de vină! O castă de persoane care decid ei pentru ei, pe banii altora.
Parlamentul va trebui să abolească legal această republică a magistraților care a luat-o razna”, a subliniat Ghinea.
Justiție ”europeană” pe dracu
Am vrut justiție europeană. Am creat CSM independent. Am apărat justiția de politicienii cei răi și corupți. Și ne-am trezit cu o oligarhie mai oribilă decât orice politician ales.
Un CSM mai jegos ca sindicat decât orice sindicat pesedist. Asta… pic.twitter.com/luSwxmQFCr
— Cristian Ghinea (@CGhineaOficial) October 24, 2025
CSM a reacționat cu satisfacție la decizia CCR de a declara ca neconstituțională legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.
”Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României, adoptată la data de 20 octombrie 2025, prin care s-a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblul său.
Decizia instanței de contencios constituțional, care a sancționat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii, reafirmă rolul acestuia de garant al independenței justiției în arhitectura constituțională și impune un dialog interinstituțional real și onest între puterile statutului, care să dea efect principiului cooperării loiale între acestea.
În aplicarea acestui principiu, orice demers al puterii legislative și al celei executive, care vizează autoritatea judecătorească, trebuie realizat cu consultarea efectivă a acesteia, astfel încât să fie asigurată respectarea deplină a independenței justiției și a celorlalte valori constituționale care asigură premisele pentru realizarea unui act de justiție în interesul cetățeanului.
În mod regretabil, aceste exigențe au fost ignorate de factorul politic în procedura de adoptare a actului normativ declarat neconstituțional, fapt ce a determinat intervenția Curții Constituționale care, în mod firesc, a invalidat acest demers.
Consecvent valorilor statului de drept, consacrate atât de Constituție, cât și de reglementările internaționale, Consiliul Superior al Magistraturii își manifestă deschiderea pentru dialogul cu celelalte puteri în stat, astfel încât să fie identificate soluțiile potrivite pentru înlăturarea dificultăților reale din activitatea autorității judecătorești, pe care sistemul judiciar le-a semnalat în repetate rânduri”, se arată într-un comunicat al CSM.
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite, stabilind că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu.
Decizia, definitivă și general obligatorie, anulează practic întregul pachet legislativ privind reformarea pensiilor speciale — o temă-cheie inclusă de Guvern în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
CCR a reținut că Guvernul a respectat articolul 114 din Constituție atunci când și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului asupra legii, justificând urgența și necesitatea măsurilor propuse. Judecătorii constituționali au apreciat că Executivul a reglementat „un domeniu omogen de relații sociale” și că a acționat legal în ceea ce privește procedura parlamentară.
Totuși, Curtea a constatat o problemă procedurală majoră: „Lipsa avizului CSM, coroborată cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia, încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, se arată în comunicatul CCR.
Această omisiune a fost suficientă pentru ca întreaga lege să fie declarată neconstituțională.
CCR a subliniat că:
Angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege este o procedură constituțională, care presupune atât control parlamentar, cât și actul de legiferare propriu-zis.
Reforma pensiilor de serviciu face parte dintr-un domeniu unitar, cu scopul de a corecta dezechilibre bugetare și de a respecta angajamentele asumate prin PNRR.
Frecvența modificărilor legislative nu este, în sine, o problemă de constituționalitate, atâta vreme cât modificările urmăresc o finalitate coerentă și nu produc insecuritate juridică.
Securitatea juridică nu interzice reformele succesive, dar impune ca acestea să fie coerente, nearbitrare și să nu afecteze drepturi fundamentale.
Curtea a reamintit însă că Legea nr. 305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului CSM, termen pe care Guvernul avea obligația să-l respecte.