Și AUR are o poziție dură față de proiectul lui Țuțuianu (PSD) privind partidele: ”O modalitate de exterminare a partidelor care se opun sistemului”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Proiectul pus în dezbatere publică de instituția condusă de Adrian Țuțuianu, fost lider PSD, mută o parte importantă a procedurilor care în prezent se desfășoară la Tribunalul București în responsabilitatea AEP. Printre acestea se află înregistrarea și dizolvarea partidelor. Deciziile Autorității vor putea fi contestate în instanță, AEP susținând că proiectul păstrează controlul judecătoresc.

Piperea: „Modalitate simplă și eficientă de exterminare a partidelor”

Gheorghe Piperea susține că transferul acestor atribuții către o autoritate administrativă creează posibilitatea utilizării procedurilor împotriva adversarilor politici.

Piperea se autopropune premier al unui guvern PSD-AUR și îl atacă pe Simion: ”În partid sunt mai multe plus-valori decât Simion””

Acord de colaborare PNL-USR în Parlament, principalele prevederi: ”Trebuie să eliminăm această nedreptate cât mai curând”

„Un proiect de lege care poate transforma vechiul și demodatul «cordon sanitar» într-o modalitate simplă și eficientă de exterminare a partidelor care se opun sistemului și, de aceea, sunt ștampilate drept «extremiste», a fost lansat în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă”, afirmă europarlamentarul AUR.

El critică în special faptul că decizia inițială privind dizolvarea ar urma să aparțină AEP, și nu Tribunalului București.

„Este un proiect de reformă radicală a Legii partidelor politice, care prevede mutarea procedurilor de înregistrare și dizolvare de la Tribunal direct în subordinea administrativă a AEP. Proiectul, scris chiar de AEP, permite AEP să dizolve partidele, fără ca sarcina de a proba motivele temeinice de dizolvare să mai fie la Parchet, iar sentința de dizolvare să mai fie dispusă de Tribunal”, susține Piperea.

Proiectul confirmă că AEP ar primi atribuții mult mai largi. Potrivit textului prezentat public, Autoritatea ar putea hotărî dizolvarea unui partid pentru mai multe motive, între care inactivitatea, lipsa organelor statutare de conducere, nedepunerea situațiilor financiare sau constatarea faptului că scopul ori activitatea formațiunii au devenit ilicite sau contrare ordinii publice.

„Așa ceva e demn de China sau Rusia”

Piperea susține că rezultatul ar fi un control administrativ mult prea extins asupra existenței partidelor politice.

„AEP ar urma să gestioneze digitalizat și integrat partidele, de la înființare și organizare internă, până la dizolvare și radiere. Așa ceva e demn de China sau Rusia, iar nu de o țară membră a UE”, afirmă europarlamentarul.

Proiectul prevede într-adevăr transferarea registrelor și procedurilor de înregistrare către AEP și digitalizarea acestora. Autoritatea prezintă însă schimbarea în termeni diferiți și susține că urmărește creșterea transparenței și a disciplinei financiare, protejarea drepturilor membrilor și modernizarea procedurilor administrative. ([AGERPRES][2])

AEP afirmă explicit că proiectul păstrează „autonomia politică a formațiunilor și controlul instanțelor”.

De la trei la 100 de fondatori

O altă schimbare importantă criticată de Piperea este creșterea numărului minim de membri necesari pentru înființarea unui partid.

În prezent sunt suficienți trei fondatori. AEP propune ca un partid să poată fi constituit de minimum 100 de cetățeni români cu drept de vot, cu reprezentarea ambelor sexe.

Piperea susține că proiectul introduce simultan reguli mai stricte în privința finanțării, organizării interne, drepturilor membrilor și digitalizării.

„Proiectul forțează reguli noi, stricte, privind finanțarea, disciplina financiară, drepturile membrilor și digitalizarea proceselor interne, totul sub controlul permanent al AEP”, afirmă reprezentantul AUR.

Avertisment privind alegerile din 2028

Europarlamentarul pune accentul în special pe posibilitatea ca o decizie administrativă a AEP să afecteze participarea unui partid la alegeri înainte ca litigiul să fie soluționat definitiv.

„În noua reglementare, o decizie de dizolvare pronunțată de AEP care nu ar fi imediat suspendată de Curtea de Apel ar scoate din joc un partid, inclusiv din procesul electoral de la un anumit moment dat. Să zicem, din jocul alegerilor din 2028”, susține Piperea.

El avertizează și asupra termenelor impuse partidelor deja existente.

Proiectul prevede că partidele actuale vor trebui să-și adapteze actele constitutive la noile reguli în termen de șase luni. Printre motivele de dizolvare prevăzute în forma aflată în dezbatere apare și nepunerea statutului, programului politic sau protocolului de asociere în acord cu noua lege în acest interval.

„Toate partidele ar urma să se alinieze din timp la cerințele noii legi, sub sancțiunea dizolvării. În șase luni, actele constitutive, procedurile interne, digitalizarea, documentele financiare și structurile egalitare de gen ar urma să fie implementate, iar de nu, dizolvarea”, afirmă Piperea.

Piperea spune că AUR ar fi adevărata țintă

Europarlamentarul merge mai departe și susține că modificările ar fi concepute în special împotriva AUR.

„AEP este, totuși, o autoritate administrativă împănată cu demnitari numiți de partidele sistemice, aceleași care au impus «cordonul sanitar». Este limpede, așadar, care este ținta reglementării, nu partidele fantomă, ci AUR, singurul partid care amenință «stabilitatea» coaliției partidelor «pro-europene/occidentale»”, afirmă Piperea.

Afirmația că proiectul ar fi conceput pentru eliminarea AUR reprezintă acuzația politică a europarlamentarului. Textul pus în dezbatere nu nominalizează partide și ar urma să se aplice tuturor formațiunilor politice.

USR a lansat acuzații asemănătoare

Criticile AUR vin după ce și deputatul USR Alexandru Dimitriu a atacat proiectul AEP, afirmând că acesta ar acorda instituției „drept de viață și de moarte asupra tuturor partidelor și alianțelor politice din România”.

Dimitriu a criticat în special mutarea procedurilor de la Tribunalul București către AEP și faptul că noul mecanism s-ar aplica inclusiv alianțelor politice.

Astfel, două formațiuni aflate în zone politice diferite, AUR și USR, contestă acum aceeași componentă centrală a proiectului: transferul către o autoritate administrativă a unor atribuții care aparțin în prezent instanțelor.

AEP: Controlul instanțelor rămâne

Autoritatea Electorală Permanentă respinge implicit această interpretare și susține că noua lege urmărește „un echilibru între autonomia partidelor și cerințele de transparență, integritate și protecție a drepturilor politice”.

„Procedurile de înregistrare și registrele sunt propuse a fi transferate în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și digitalizate, cu păstrarea controlului judecătoresc”, a transmis instituția.

Proiectul a fost publicat pe 21 august și se află doar în etapa de dezbatere publică. AEP va organiza pe 27 august o dezbatere cu reprezentanții partidelor parlamentare și ai grupurilor parlamentare, iar observațiile asupra textului pot fi transmise până la 20 septembrie. Forma finală va trebui ulterior să treacă prin procedura legislativă înainte de a putea intra în vigoare.