Și la sârbi „s-a furat apa”: Seceta devastatoare a scos la iveală, lângă orașul Prahovo, epavele a zeci de nave scufundate de armata germană în 1944

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Fenomenul spectaculos atrage privirile localnicilor și turiștilor, însă reprezintă în același timp un semnal al unei crize hidrologice cu efecte grave asupra navigației și producției de energie, relatează Associated Press.

Epavele unei flote naziste, dezvăluite de scăderea apelor Dunării

Imaginile surprinse în zona Prahovo arată carene ruginite și catarge rupte ale unor nave care au fost scufundate intenționat în 1944 de armata Germaniei naziste, aflată în retragere din fața înaintării trupelor sovietice.

Gică Hagi fixează obiectivul României în Liga Națiunilor: „Să câștigăm grupa, nu există alt obiectiv”

Trump anunță că va transforma Strâmtoarea Hormuz în teritoriu american

Navele făceau parte din flota germană de la Marea Neagră și au fost abandonate în sectorul îngust al Dunării pentru a încetini înaintarea Armatei Roșii către Balcani. Istoricii estimează că până la 200 de nave militare germane au fost scufundate în septembrie 1944 în apropiere de Prahovo, unele dintre acestea având încă la bord muniție și echipamente militare.

Germania nazistă avea să capituleze câteva luni mai târziu, în mai 1945, însă epavele au rămas pe fundul Dunării timp de decenii. Autoritățile din fosta Iugoslavie au reușit să scoată unele dintre nave, dar majoritatea au fost lăsate pe loc din cauza riscurilor asociate explozibililor aflați încă la bord.

Apariția vaselor de război este acum o consecință neașteptată a scăderii dramatice a debitului Dunării. Localnicii din Prahovo spun că nivelul apei a coborât atât de mult încât traficul naval aproape s-a oprit.

„După cum vedeți, navele mari nu mai pot trece”, a declarat Krsto Brandici, un localnic.

Criza Dunării afectează energia și navigația în Europa

Dincolo de imaginea neobișnuită a epavelor istorice, scăderea nivelului Dunării creează probleme majore pentru infrastructura energetică și transportul fluvial.

Dunărea traversează zece țări europene și reprezintă o arteră importantă pentru transportul de mărfuri, însă seceta a redus semnificativ adâncimea apei în mai multe sectoare. Navele comerciale sunt obligate să transporte încărcături mai mici, iar unele rute sunt aproape impracticabile.

În România, situația hidrologică dificilă a afectat inclusiv funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, care depinde de apa Dunării pentru sistemele de răcire. Autoritățile române au intervenit pe brațul Bala al Dunării, unde au fost realizate lucrări pentru creșterea debitului dirijat către canalul principal al fluviului.

În cadrul operațiunii, militarii români au utilizat explozibili pentru dislocarea unei formațiuni stâncoase, cu scopul de a îmbunătăți circulația apei către zona centralei.

Scăderea record a nivelului Dunării vine pe fondul unui val de căldură prelungit și al deficitului sever de precipitații. Specialiștii spun că temperaturile ridicate, combinate cu schimbările climatice și perioadele tot mai lungi de secetă, cresc presiunea asupra resurselor de apă din Europa.