Simion l-a adus la Cluj pe cel mai ”incompetent” premier din istoria Marii Britanii. Ea a avut și cel mai scurt mandat din istorie: 49 de zile

Adaugă ca sursă preferată pe Google

”Fostul premier britanic, Liz Truss, a ajuns la Cluj la invitația noastră”, s-a înfăloșat Simiom pe Facebook.

Liz Truss, simbolul unui eșec politic provocat de incompetență și decizii economice rupte de realitate

Liz Truss a rămas în istoria politică a Marii Britanii drept premierul cu cel mai scurt mandat din epoca modernă, după ce a condus Guvernul de la Londra doar 49 de zile, între septembrie și octombrie 2022.

Ea a demisionat la 20 octombrie 2022, pe fondul unei crize economice și politice declanșate de propriul program economic, un experiment fiscal radical care a destabilizat piețele financiare, a provocat panică în rândul investitorilor și i-a distrus rapid autoritatea în Partidul Conservator.

„Glumă națională” în Germania: 1.000 de kilometri de cabluri montate greșit

Chiar și papii au probleme cu zborurile. Papa Leon al XIV-lea s-a întors din Spania cu avionul privat al regelui Felipe al VI-lea după ce avionul Iberia s-a defectat

Cazul Liz Truss este considerat un exemplu de incompetență politică și administrativă, nu printr-un scandal personal, ci prin incapacitatea de a anticipa efectele unor decizii majore, luate fără suficiente garanții, fără evaluare independentă și împotriva avertismentelor experților și ale piețelor.

Mini-budget-ul care a declanșat criza

Principala controversă a mandatului Liz Truss a fost așa-numitul „mini-budget” anunțat la 23 septembrie 2022 de ministrul de Finanțe Kwasi Kwarteng, aliatul său apropiat.

Pachetul conținea reduceri masive de taxe, inclusiv eliminarea ratei de impozit pe venit de 45% pentru persoanele cu venituri mari, anularea creșterii planificate a impozitului pe profit și cheltuieli ample nefinanțate, inclusiv plafonarea prețurilor la energie.

Planul nu a fost evaluat independent de Office for Budget Responsibility, instituția care analizează sustenabilitatea politicilor bugetare. Lipsa acestei evaluări a amplificat neîncrederea investitorilor și a creat impresia că Guvernul anunță măsuri cu impact bugetar major fără să poată demonstra cum vor fi finanțate.

În loc să transmită stabilitate, mini-budget-ul a fost perceput ca o dovadă de improvizație și de ideologizare excesivă a guvernării.

Piețele au reacționat violent

Consecințele au apărut imediat. Lira sterlină a scăzut puternic, ajungând la un minim istoric față de dolar, iar piața obligațiunilor guvernamentale britanice a fost afectată de o creștere bruscă a randamentelor.

Banca Angliei a fost nevoită să intervină de urgență pentru a stabiliza piața și pentru a evita probleme grave în sistemul fondurilor de pensii.

În paralel, ratele la creditele ipotecare au crescut rapid, afectând milioane de britanici. Pentru mulți cetățeni, criza declanșată de Guvern s-a tradus direct în costuri mai mari pentru locuințe, incertitudine financiară și scăderea încrederii în capacitatea Executivului de a gestiona economia.

Investitorii au considerat planul nesustenabil, deoarece presupunea împrumuturi masive fără acoperire clară și fără un cadru credibil de disciplină bugetară.

U-turnuri, demiteri și pierderea autorității

Sub presiunea piețelor și a propriului partid, Liz Truss a fost forțată să revină asupra majorității măsurilor anunțate. Seria de U-turnuri a accentuat imaginea de incompetență și indecizie.

Premierul l-a demis pe Kwasi Kwarteng și l-a înlocuit cu Jeremy Hunt, care a anulat aproape integral mini-budget-ul. Această schimbare nu a salvat însă mandatul lui Truss, ci a confirmat prăbușirea proiectului cu care ea venise la putere.

În Partidul Conservator, încrederea în liderul Guvernului s-a evaporat rapid. Tot mai mulți deputați conservatori au cerut demisia premierului, iar haosul politic s-a amplificat prin scandaluri parlamentare, tensiuni privind votul pe tema fracking-ului și demisia ministrului de Interne Suella Braverman.

În mai puțin de două luni, Liz Truss a trecut de la promisiunea unei „noi direcții” economice la pierderea aproape completă a autorității politice.

Un mandat prăbușit din cauza unui experiment economic eșuat

Liz Truss a câștigat conducerea Partidului Conservator cu promisiuni radicale de reducere a taxelor și cu o viziune economică inspirată de teoria potrivit căreia diminuarea poverii fiscale pentru cei cu venituri mari și pentru companii ar stimula creșterea economică.

În practică, planul a fost receptat ca o politică riscantă, aplicată într-un moment extrem de dificil, marcat de criza energetică provocată de războiul din Ucraina, inflație ridicată și creșterea costului vieții.

Criticii au acuzat-o că a ignorat realitatea economică și avertismentele instituționale, preferând o abordare ideologică, nefundamentată suficient și comunicată deficitar.

Imaginea de premier incompetent s-a consolidat tocmai prin contrastul dintre ambiția reformei și lipsa de pregătire a implementării acesteia. Măsurile au fost anunțate fără sprijin instituțional solid, fără explicații convingătoare privind finanțarea și fără capacitatea politică de a gestiona reacția negativă.

Demisia după 49 de zile

La 20 octombrie 2022, Liz Truss și-a anunțat demisia, recunoscând că nu mai poate îndeplini mandatul pentru care fusese aleasă de Partidul Conservator.

Ea a fost înlocuită de Rishi Sunak, într-o încercare a conservatorilor de a restabili credibilitatea economică și stabilitatea politică.

Prăbușirea mandatului său a rămas un avertisment asupra riscurilor guvernării bazate pe improvizație, aroganță politică și ignorarea expertizei economice. Liz Truss nu a plecat din funcție din cauza unui scandal personal, ci din cauza unui experiment economic eșuat spectaculos, care a destabilizat piețele, a afectat cetățenii și a expus limitele unei politici construite mai mult pe dogmă decât pe competență.