Sindicaliștii BNS cer referendum pentru modificarea Constituției. Ei avertizează asupra puterilor Guvernului

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Solicitarea apare la mai puțin de două săptămâni după instituirea, la 31 iulie, a stării de alertă la nivel național pentru 30 de zile, pe fondul scăderii producției de energie electrică și al riscurilor pentru funcționarea Sistemului Electroenergetic Național.

„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”, susține BNS.

Explicațiile PSD, de ce Sorina Matei (AUR) a fost numită șefă la TVR: ”Este o persoană potrivită. E o jurnalistă de mulți ani de zile”

Ianis Hagi pleacă de la Alanyaspor! S-a înțeles cu Maccabi Tel Aviv și este așteptat miercuri în Israel

Starea de alertă nu apare în Constituție

Problema invocată de sindicaliști pornește de la diferența dintre starea de alertă și cele două regimuri excepționale prevăzute expres de Constituție.

Articolul 93 din Constituție prevede că președintele României poate institui starea de asediu sau starea de urgență, în întreaga țară sau în anumite unități administrativ-teritoriale, iar măsura trebuie supusă încuviințării Parlamentului în cel mult cinci zile. Starea de alertă nu este menționată în acest articol și este reglementată prin legislația obișnuită. ([Cameră Deputaților][3])

BNS consideră că diferența devine importantă atunci când, sub regimul stării de alertă, autoritățile pot adopta măsuri care afectează exercitarea unor drepturi sau activitatea unor categorii de cetățeni și salariați.

Sindicaliștii cer ca viitoarea reglementare constituțională să stabilească cine poate declara și prelungi starea de alertă, durata maximă a acesteia, limitele competențelor Guvernului, controlul exercitat de Parlament, condițiile în care pot fi restrânse drepturi și libertăți, protejarea drepturilor salariaților și obligația autorităților de a motiva măsurile adoptate.

BNS invocă precedentul pandemiei

Confederația sindicală amintește perioada pandemiei, când România s-a aflat aproape doi ani în stare de alertă, începând din mai 2020 și până în martie 2022.

Legea 55/2020 prevedea că starea de alertă poate fi declarată pentru cel mult 30 de zile, dar putea fi prelungită succesiv cu perioade de maximum 30 de zile dacă analiza factorilor de risc justifica menținerea acesteia.

În perioada pandemiei, regimul stării de alertă a stat la baza unor măsuri precum obligația purtării măștii, restricții privind organizarea unor evenimente, accesul în anumite spații sau desfășurarea unor activități.

Curtea Constituțională a fost sesizată în repetate rânduri în legătură cu Legea 55/2020 și cu mecanismul juridic al stării de alertă, inclusiv în privința raportului dintre Guvern și Parlament.

Starea de alertă exista însă în legislația românească și înainte de 2020

BNS afirmă în comunicat că starea de alertă ar fi fost instituită și reglementată pentru prima dată în 2020. Instituția juridică exista însă în legislația românească anterior pandemiei.

Ordonanța de Urgență 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență conținea deja prevederi referitoare la starea de alertă și la declararea acesteia în cazul unor situații de urgență. Regimul a fost modificat și completat ulterior, inclusiv în 2020. ([Legislatie][6])

Legea 55/2020 a creat cadrul specific utilizat în timpul pandemiei de COVID-19 și a definit starea de alertă drept un ansamblu de măsuri temporare și proporționale, necesare pentru prevenirea și înlăturarea unor amenințări iminente.

Actuala stare de alertă este diferită de cea din pandemie

Starea de alertă instituită la sfârșitul lunii iulie 2026 nu introduce restricțiile aplicate populației în perioada COVID-19.

Hotărârea actuală a fost adoptată în contextul problemelor din sistemul energetic, după scăderea producției de electricitate, reducerea debitelor Dunării și apariția unor riscuri pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.

Măsurile vizează în principal funcționarea Sistemului Electroenergetic Național și permit autorităților și operatorilor din energie să utilizeze instrumente suplimentare pentru echilibrarea producției și consumului, asigurarea importurilor și menținerea rezervelor necesare. ([Mediafax][8])

Ministerul Energiei a anunțat ulterior inclusiv recomandări pentru reducerea voluntară a consumului în orele de vârf.

O precizare privind hotărârea din 31 iulie

În comunicatul său, BNS se referă la actul din 31 iulie drept „HG nr. 15/2026”.

Documentul publicat pe Portalul Legislativ este însă Hotărârea nr. 15 din 31 iulie 2026 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin care starea de alertă a fost declarată la nivel național pentru o perioadă de 30 de zile.

CNSU a adoptat hotărârea în ședința convocată pe 31 iulie de premierul Ilie Bolojan, în contextul riscurilor privind producția și alimentarea cu energie electrică. ([Ministry of Energy][10])

BNS cere control parlamentar

Sindicaliștii susțin că una dintre principalele diferențe față de starea de urgență este rolul Parlamentului.

În cazul stării de urgență sau al stării de asediu, Constituția obligă președintele să solicite încuviințarea Parlamentului în termen de cel mult cinci zile. În cazul stării de alertă nu există o asemenea procedură constituțională.

BNS cere ca o eventuală modificare a Constituției să reglementeze explicit controlul parlamentar asupra măsurilor luate de Guvern și condițiile în care starea de alertă poate fi menținută sau prelungită.

„Pentru BNS, miza nu este acordarea unor puteri suplimentare Guvernului, ci stabilirea unor reguli constituționale clare privind limitele puterii executive în situații excepționale”, transmite confederația.

Cum poate fi modificată Constituția

Procesul cerut de BNS presupune mai multe etape și nu poate fi declanșat exclusiv prin organizarea unui referendum.

Potrivit articolului 150 din Constituție, revizuirea poate fi inițiată de președintele României, dar numai la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime dintre deputați sau senatori ori de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

Proiectul trebuie apoi adoptat cu votul a cel puțin două treimi dintre membrii fiecărei Camere. Dacă cele două Camere nu ajung la un acord, este necesar votul a cel puțin trei pătrimi dintre deputați și senatori în ședință comună.

Modificarea Constituției devine definitivă numai după aprobarea prin referendum, care trebuie organizat în cel mult 30 de zile de la adoptarea proiectului de revizuire.

BNS îi solicită președintelui Nicușor Dan și Guvernului să înceapă consultări cu partenerii sociali, societatea civilă, mediul academic și specialiștii în drept constituțional și să elaboreze un proiect privind regimul stării de alertă.

„BNS consideră că România trebuie să poarte această discuție înainte de următoarea criză, nu după declanșarea ei”, transmit liderii confederației.