Sirian refugiat in Budapesta: „Unchiul de la Constanta ne-a spus sa nu mergem in Romania”
Zeci de mii de refugiati din Orientul Mijlociu traverseaza la aceasta ora Europa in cautarea unui loc care sa ii accepte. In timpul asta, sefi de state discuta in contradictoriu pe tema numarului de imigranti pe care fiecare tara ar trebui sa il accepte.
Si in Romania se vorbeste mult despre refugiatii pe care deocamdata i-am vazut doar la televizor. Jurnalistul RFI Constantin Dragan s-a dus sa ii intalneasca si sa le ceara sa raspunda la intrebarile care apar cel mai des in media si pe retelele sociale. Iata ce reportaj a realizat pentru Radio France International.
De cateva luni, de la inceputul crizei europene a refugiatilor adica, e plin internetul de astfel postari, articole si comentarii la articole. Diferentele de opinii sunt foarte firesti. Ceva mai surprinzator poate este ca mesajele anti imigratie se vad extrem de vehemente intr-o tara ca Romania care a cunoscut timp de mai bine de 40 de ani un cumplit regim comunist din care se scapa doar prin fuga. Iar imediat dupa 1989, cateva milioane de romani au populat tari precum Spania, Italia, Franta sau Marea Britanie.
Atunci cand vorbesc despre miile de refugiati care strabat actualmente Europa, comentatorii de obicei isi pun unii altora intrebari si isi dau raspunsuri. Destul de putine sunt ocaziile in care un reporter sta direct de vorba cu aceia care apar in portrete de grup.
Este ceea ce am hotarit sa fac. Asa ca am postat pe un site de social media indemnul ca toti cei care doresc sa puna intrebari unui refugiat sa o faca acolo. Am realizat o sinteza a acestora si am plecat la Budapesta.
Am gasit acolo mai bine de o mie de barbati, femei si copii care dormeau pe saltele si in corturi, cautand prima ocazie pentru a porni mai departe spre tari in care stiau de la prieteni si rude ca pot avea o viata buna.
Lista celor mai interesante locuri pentru refugiati o face iranianul Ali:
“Viata e cea mai buna in Germania. Cel mai bine din Europa. E bine si in Norvegia, Belgia, Finlanda, Elvetia… si in Canada”.
Prima intrebare pe care le-am adresat-o refugiatilor pe care i-am intalnit a fost legata de religie si despre cat de pregatiti sunt sa traiasca printre crestini.
Conform lui Samir, care vine din Afganistan, pentru el aici chiar nu e nicio problema:
“Fiecare persoana are o identitate. Sunt musulman, dar nu fac probleme. Ma rog Dumnezeului meu.
Ai putea sa traiesti intr-o tara crestina?
Da. Pentru ca am incredere ca ma pot controla. Cei care nu se pot controla si au venit aici probabil ca au ales o destinatie gresita.
Daca ai intalni o femeie frumoasa, dar crestina, te-ai casatori cu ea?
Asta e un lucru diferit. Ce as face… Daca spune ca trece la islam si se casatoreste cu mine, atunci o iau si eu de sotie. Daca vrea sa ramana crestina, nu o pot accepta”.
Mai putin categoric la acest capitol este Mohammad, fost student la drept in Siria
Te-ai casatori cu o fata crestina?
Poate. Daca o iubesc, ma casatoresc cu ea.
In privinta drepturilor femeii in societate lucrurile sunt ceva mai nuantate si merg de la “a i se da voie” in Afganistan si pana la “a avea dreptul”… in Siria.
Samir:
Pozitia femeilor in societate depinde foarte mult de barbatii lor si de restul familiei. Daca acestia le fac greutati, nu e in regula. Totul e in functie de tati, frati si de restul familiei.
Mohammad:
In Siria femeile sunt in guvern si peste tot. Au aceleasi drepturi ca si barbatii.
Conform refugiatilor pe care i-am intervievat, a vorbi despre o fratie a tarilor arabe e lucru posibil, atata vreme cat nu introduci in lista Emiratele Arabe Unite. Acolo nimeni nu vrea… pentru ca nimeni nu este dorit.
Abdullah:
E o poveste lunga. In Dubai nu ne place nimeni. In Dubai si in Arabia Saudita oamenii sunt foarte rasisti cu musulmanii.
– Sunt tari de afaceri. Noi nu avem destui bani ca sa incepem o afacere acolo.
Mohammad:
Arabia Saudita si tarile Golfului au o granita foarte inchisa. Nimeni din Siria nu poate ajunge acolo. Ei nu sunt musulmani adevarati. Un musulman adevarat isi tine usa deschisa celor saraci.
Sedran iesea imediat in evidenta in grupul de refugiati de la gara Keleti din Budapesta. Cu un aspect european, ea ar fi putut fi trece mult mai usor neobsevata in mijlocul unor tineri care beau seara o cafea pe terasa la Paris, ori la Berlin. Mai ales daca ar fi renuntat la caciula de blana pe care o purta la cele vreo 18 de grade.
In varsta de16 ani mi-a spus ca tocmai venise de la Alep din Siria, impreuna cu tatal ei si cu fratele Sadek, dupa ce isi vandusera casa si masina.
– Eu nu cred ca razboiul se va sfarsi in Siria, dar sper. Iar cand se va termina, ne vom intoarce acolo.
– Chiar te-ai intoarce?
– Da. Siria e o tara foarte frumoasa. Dar razboiul a distrus-o.
Pana una alta insa, ei visau sa ajunga in Germania sau in Anglia. Nu insa si in Romania, despre care aveau totusi informatii foarte precise de la unchiul care locuieste la Constanta de 25 de ani:
– Germania e mai buna pentru a studia si a trai.
– E unchiul nefericit in Romania?
– E fericit, dar ne-a spus sa nu mergem acolo. Ne-a vorbit despre tot: cultura, oameni, scoli… Germania e mai buna.
Sunt multe conflicte pe planeta. Iar ele duc foarte adesea la razboaie. Europa are si ea marile ei probleme si este greu de crezut va putea vreodata sa-i gazduiasca pe toti cei care isi doresc asta. Dar oamenii pe care i-am intalnit la Budapesta erau impresionanti pentru ca ei chiar avusesera curajul nebun sa renunte la tot pentru a porni spre un presupus paradis, intr-o calatorie care risca sa ii coste viata.
“ – Ar trebui sa ii fie Europei frica de refugiati?
– Nu. Nu suntem walking deads. Nu atacam pe nimeni. Doar nu bem bere”.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
