Slovacia a semnat cu Statele Unite un acord de cooperare în domeniul energiei nucleare. La prima vedere, un simplu parteneriat tehnic. În realitate, o mutare cu greutate geopolitică într-o Europă care își caută disperată independența energetică.
Planul central al acordului: construirea unei noi unități nucleare de 1.200 de megawați la Jaslovské Bohunice. Cost estimat: între 11 și 17 miliarde de euro. Un proiect uriaș pentru o țară de 5,5 milioane de locuitori. Iar compania favorită pentru obținerea contractului este Westinghouse, gigantul american din domeniul tehnologiei nucleare.
Mesajul este limpede: Slovacia vrea să înlocuiască vechea dependență de tehnologia sovietică și rusească cu una occidentală. O alegere energetică, dar și una politică.
Premierul Robert Fico a numit acordul „o piatră de hotar în relațiile bilaterale” și a vorbit despre „o gândire strategică comună privind viitorul energiei”.
La rândul său, secretarul american al energiei, Chris Wright, a punctat miza reală: „consolidarea securității și suveranității energetice europene pentru deceniile următoare”. Cu alte cuvinte, America intră adânc în infrastructura critică a Europei Centrale.
Slovacia nu pornește de la zero. Centralele nucleare de la Jaslovské Bohunice și Mochovce furnizează deja peste jumătate din consumul național de electricitate. Problema: reactoare proiectate pe model sovietic, unele vechi de peste 40 de ani. Eficiente, dar depășite. Și, mai ales, legate de o dependență tehnologică de Est pe care Bratislava vrea să o închidă definitiv.
Nu toată lumea aplaudă. Austria, vecinul vestic, tradițional anti-nuclear, a protestat în repetate rânduri împotriva centralelor slovace. Jaslovské Bohunice se află la aproximativ 100 de kilometri de Viena. Suficient de aproape pentru a transforma orice extindere nucleară într-un subiect sensibil politic.
În contextul actual, vocile anti-nucleare au mai puțină greutate decât realitatea dură a pieței energetice. Europa are nevoie de surse stabile de energie. Gazul rusesc nu mai reprezintă o opțiune sigură. Regenerabilele nu pot acoperi integral cererea. Energia nucleară revine puternic în prim-plan.
De aceea acordul SUA–Slovacia depășește dimensiunea bilaterală. Este încă un pas în redesenarea hărții energetice europene. Și încă un indiciu că Washingtonul nu vrea doar să vândă tehnologie, ci să devină jucător direct în infrastructura critică a continentului.