Soc in partidul lui Plesoianu si Nicolicea. Un judecator CCR propus de PSD se situeaza ferm de partea Laurei Codruta Kovesi

Judecatoarea CCR Simona-Maya Teodoroiu se situeaza de partea Laurei Codruta Kovesi. Intr-o opinie separata la decizia CCR din 3 octombrie, Teodoroiu contesta obligativitatea sefei DNA de a se prezenta in fata comisiei parlamentare de ancheta a alegerilor prezidentiale din 2009. Teodoroiu a fost propusa de PSD in CCR, ea inlocuindu-l pe Toni Grebla.

Ea a mentionat ca cererile privind constatarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, determinat, intre altele, de refuzul procurorului sef al DNA de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta, ar fi trebuit respinse „in principal ca inadmisibile si in subsidiar ca neintemeiate”.

Iata opinia separata formulata de judecatoarea Simona-Maya Teodoroiu:

„1. In conformitate cu prevederile art.146 lit.e) din Constitutia Romaniei, Curtea Constitutionala ‘solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a Presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii’.

2. In cauza, prin cererile adresate Curtii Constitutionale de presedintii celor doua camere ale Parlamentului, s-a solicitat constatarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public, parte a autoritatii judecatoresti, pe de alta parte, conflict determinat, intre altele, de „refuzul Procurorului Sef al DNA de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta a Parlamentului Romaniei”, instituite prin Hotararea nr.39/2017 a Plenului celor doua camere parlamentare.

3. Consider ca aceste cereri trebuiau respinse in principal ca inadmisibile si in subsidiar ca neintemeiate, din urmatoarele considerente:

3.1. Curtea Constitutionala s-a pronuntat deja cu privire la existenta sau inexistenta unei obligatii de a raspunde solicitarilor unei comisii de ancheta a Parlamentului Romaniei, aratand ca trebuie realizata o „evidenta distinctie intre persoanele care trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta in considerarea faptului ca activitatea institutiilor/autoritatilor din care fac parte sunt sub control parlamentar, si care sunt citate in acest sens si, pe de alta parte, persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezinta, in virtutea functiei lor de conducere autoritati/institutii publice ce nu se afla sub control parlamentar, care, in considerarea principiului colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, au obligatia sa ia parte la lucrarile comisiei, in toate cazurile si indiferent de obiectul anchetei parlamentare sau alte persoane care, spre exemplu, pot sa nu aiba nicio tangenta cu institutiile statului, caz in care participarea acestora este la latitudinea lor” (par.43 al Deciziei nr.430 din 21 iunie 2017, publicate in Monitorul Oficial nr.655 din 09.08.2017).

3.2. Considerentele mai-sus citate ale Deciziei CCR nr.430 din 21 iunie 2017, trebuie interpretate in coroborare cu art.9 pct.(5) al Legii nr.195 din 24 iulie 2017 pentru completarea art.9 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor (publicate in Monitorul Oficial nr.598 din 25 iulie 2017), care arata ca persoana invitata „poate raspunde si in scris comisiei de ancheta parlamentara, furnizand informatiile solicitate, sau poate transmite prin posta documente sau celelalte mijloace de proba pe care le detine, si care sunt utile comisiei de ancheta”. Prin urmare, „obligatia de a lua parte la lucrarile comisiei de ancheta parlamentara” consacrata exclusiv pe calea unei ample si generoase dezvoltari jurisprudentiale a principiului colaborarii loiale intre institutii si/sau autoritati publice, nu trebuie si nu poate fi inteleasa ca fiind obligarea persoanei respective de a participa in mod fizic, respectiv prezenta fizica la lucrarile comisiei, cata vreme nu se afla intr-una din situatiile in raport cu care prezenta in fata comisiei este obligatorie, in conditiile legii (persoanele care lucreaza in cadrul Guvernului sau in cadrul autoritatilor administratiei publice).

3.3. Dreptul constitutional la aparare, garantat de art.24 al Constitutiei Romaniei, functioneaza si in raporturile cu toate institutiile si/sau autoritatile publice, nu numai cu cele ale autoritatii judecatoresti. De aceea, nu se poate pretinde unei persoane sa faca declaratii pe care nu le doreste, chiar numai pentru ca i-ar putea afecta drepturile, interesele sau propria imagine, in caz contrar respectiva institutie publica situandu-se in afara exercitiului competentei sale legitime, in raporturile cu persoana respectiva.

3.4. Analizand succesiunea imprejurarilor, din anul 2009 pana in prezent, constatam ca d-na Laura Codruta Kovesi nu detinea in anul 2009 functia de Procuror Sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), ci o alta functie publica – cea de Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie(PICCJ), fiind, la momentul actual, o terta persoana fata de raporturile constitutionale dintre Parlament si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, indiferent daca in prezent persoana respectiva functioneaza in cadrul unei structuri a PICCJ.

3.5. Prin urmare, nu este relevanta calitatea actuala, de Procuror Sef al Directiei Nationale Anticoruptie, in raport cu aspectele care fac obiectul comisiei parlamentare de ancheta, anume alegerile prezidentiale din 2009. Incident in cauza este doar al.(5) al art.9 maisus citat, potrivit caruia persoana respectiva putea fi invitata la comisia parlamentara de ancheta in calitate de „persoana care poate avea cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza care formeaza obiectul comisiei si care accepta sa fie audiata” sau care „poate raspunde si in scris comisiei parlamentare de ancheta”. Din analiza documentelor aflate la dosarul cauzei se constata ca au fost trimise d-nei Kovesi, in calitatea sa de Procuror Sef al DNA, mai multe adrese, in perioada 07.06.2017 – 27.07.2017. La fiecare dintre aceste adrese a fost formulat un raspuns scris, fiind exclusiv de competenta comisiei parlamentare de ancheta sa aprecieze continutul raspunsului, respectiv daca acesta este edificator si suficient pentru a formula concluzii – singur sau impreuna cu alte documente aflate la dispozitia comisiei, ori este nevoie sa adreseze intrebari suplimentare persoanei respective.

3.6. Avand in vedere cele mai-sus precizate, nu poate fi acceptata intemeierea sau „translatarea” in prezent a unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si o institutie publica – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, exclusiv pe baza conduitei prezente, in raport cu comisia parlamentara de ancheta, a unei persoane care in trecut a ocupat functia de Procuror General al PICCJ. In mod evident, nu s-ar putea sustine nici existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre o autoritate publica – Parlamentul si o persoana fizica – d-na Kovesi, acesta fiind posibil doar intre institutii si/sau autoritati, potrivit prevederilor constitutionale cuprinse in art.146 lit.e) si deciziilor CCR in materie.

4. In orice caz, motivele pentru care comisia de ancheta considera raspunsul formulat de persoana respectiva ca fiind edificator sau nu, trebuie sa fie suficient de clare si transparente, daca avem in vedere ca Parlamentul exercita un control politic (nu unul jurisdictional, care are temeiuri legale de stricta aplicare si interpretare), in scopul de a obtine informatii necesare activitatii sale (de legiferare). Prin urmare, aceasta activitate trebuie sa fie pe deplin transparenta si in totala concordanta cu interesele generale ale statului. Transparenta este necesara si pentru a distinge mai bine continutul politic al anchetei parlamentare de continutul judiciar al anchetei pe care o desfasoara doar autoritatile judiciare. In acest sens, chiar Decizia nr.611/2017, fata de care este formulata prezenta opinie separata, citeaza, in paragraful 108, un Aviz al Comisiei de la Venetia, care precizeaza: „Chiar daca o institutie este intr-o situatie de putere, atunci cand este in masura sa influenteze alte institutii ale statului, trebuie sa faca acest lucru avand in vedere interesul statului ca un intreg, inclusiv, ca o consecinta, interesele celorlalte institutii (ale statului n.n.) si cele ale minoritatii parlamentare.”

5. In consecinta, principiul colaborarii loiale anterior mentionat presupune participarea cu buna credinta si in mod transparent a institutiilor publice in activitatile etatice, fara exercitarea vreunei presiuni ori crearea unor dezechilibre intre puterile statului.”

CCR a constatat, pe 3 octombrie, obligatia sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, de a se prezenta in fata Parlamentului — Comisia speciala de ancheta pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii acestui for.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook

Urmareste-ne si pe: