Soldatii rusi capturati povestesc despre moralul scazut, dezordinea si ororile razboiului in transee: „Saream ca iepurii sub rafalele de mortiere si bombe”
Timp de trei zile, obuzele si mortierele „zburau si fluierau pe deasupra noastra, explodand in jurul nostru”, a relatat Anton, un soldat rus pozitionat la sud de Bahmut, pentru CNN. „Saream ca iepurii sub rafalele de mortiere si bombe”, subliniaza soldatul.
Cand s-a facut mai liniste, el si colegul sau soldat Slava au adormit. Sunetul unui motor greu si impuscaturile i-au trezit curand, iar bombardamentele au aruncat in cele din urma in aer bustenii care acopereau groapa in care se ascundeau.
„Era un crater chiar la intrare. Si apoi s-a facut liniste. A fost o liniste de moarte. Si prietenul meu mi-a spus, hai sa fugim”, isi aminteste Slava, aflat acum in custodia soldatilor ucraineni.
Au fugit, sarind peste craterele si trupurile facute bucati de bombardamentele neincetate, spre o alta vizuina. Au putut auzi un vehicul si vocea soldatilor ucraineni miscandu-se deasupra lor, spune el.
Anton avea o pusca si o grenada. El spune ca a auzit un clic si ca au fost aruncate doua grenade. Adancimea vizuinii i-a protejat de explozie.
„A fost liniste pentru o vreme, apoi (ucrainenii) s-au intors. Am crezut ca acela a fost sfarsitul”, spune Anton. El credea ca va fi executat sau torturat cu brutalitate.
„Am trecut pusca pe modul ‘foc cu foc’ si m-am gandit ca ma voi impusca. Dar nu am putut”, spune el, izbucnind in lacrimi. Plange in tacere si isi aprinde o tigara oferita de un soldat ucrainean.
El este unul dintre cei opt soldati rusi detinuti de Brigada a treia de asalt ucraineana intr-o inchisoare improvizata din estul Ucrainei. Barbatii au fost tinuti in celule mici, fara ventilatie naturala sau lumina solara, dar cu acces la mancare, apa si tigari.
CNN a intervievat trei dintre ei inainte de transferul lor catre serviciile secrete ucrainene.
In prezenta a doi soldati ucraineni, cei trei barbati au descris moralul scazut si dezordinea din transeele lor. Nu pareau sa vorbeasca sub presiune.
Soldatii care i-au capturat vor sa ii schimbe cu soldatii ucraineni detinuti de rusi, dar nu au mari sperante. Cei mai multi dintre rusii capturati sunt condamnati, adusi pe linia frontului sub conducerea Storm Z, o unitate a Ministerului rus al Apararii care ofera amnistie condamnatilor rusi daca sunt de acord sa serveasca sase luni in Ucraina.
„Pentru guvernul rus, ei nu valoreaza mare lucru”, ne spune un soldat ucrainean poreclit „Bunicul”. El se ocupa de inchisoarea improvizata si spune ca de sase luni primeste condamnati rusi cu povesti similare.
Anton spune ca isi ispasea a treia pedeapsa cu inchisoarea in Rusia, pentru posesie de droguri, dupa ce in trecut fusese condamnat pentru o infractiune similara si un jaf. El spune ca i s-a promis un cazier curat daca se inrola pentru a lupta in Ucraina, dar sustine ca nu a stiut ca va fi trimis pe linia intai. El si Slava au avut doua saptamani de pregatire de baza inainte de a fi trimisi in prima linie.
„Nu aveam niciun moral”, spune colegul soldat rus Slava la CNN. „Ne asteptam sa tinem linia de aparare, asa cum ni s-a promis. Ni s-a spus ca Wagner PMC (compania militara privata) era cea implicata in ostilitati active. Si ca noi vom fi stationati pe teritoriile eliberate, asa cum ni s-a explicat.”
Mercenarii Wagner au preluat controlul asupra Bahmut intr-o batalie de 10 luni care a costat mii de vieti, potrivit relatarilor ambelor parti. Liderul lor, Evgheni Prigojin, i-a retras in spate in luna mai, cu cateva saptamani inainte de revolta sa de scurta durata si de marsul spre Moscova din 24 iunie. De atunci, fortele ucrainene au incercat sa recupereze orasul in ruina incercand sa incercuiasca trupele rusesti dinspre nord si sud.
Slava era deja in inchisoare cand Rusia a invadat Ucraina in februarie 2022, ispasind o pedeapsa de zece ani pentru trafic de droguri. La fel ca Anton, i s-a promis ca dosarul sau penal va fi sters daca se va alatura trupei Storm Z. Ambii spun ca singura lor sursa de informatii despre razboi inainte de desfasurare a fost presa de stat rusa.
Au fost capturati impreuna, ascunzandu-se adanc intr-o vizuina. La sol, deasupra lor, soldatii ucraineni trageau prin liniile de copaci schiloditi, aruncand grenade in transee in timp ce inaintau. Intr-o inregistrare video filmata si furnizata de Brigada a treia de asalt, soldatii ucraineni ii interogheaza pe cei doi rusi, cu privire la gradul, pozitia si documentele lor.
Este o atmosfera tensionata in intunericul gaurii subterane. Cei doi soldati rusi ingenuncheaza. Anton isi pune mainile deasupra capului coborat si, in spatele lui, Slava ridica mainile in sus. Cei doi explica in repetate randuri ca nu au tras niciun foc de arma catre soldatii ucraineni care stau in fata lor. Slava spune: „Pur si simplu ne-au adus aici si au plecat”. Anton, adauga: „Ar fi bine sa ne omorati”. Intr-o tirada de injuraturi, soldatul ucrainean raspunde: „Cine naibii v-a spus ca o sa va omoram si o sa va taiem?”
„Noi nu ucidem, nu taiem boase, nu taiem gaturi in fata camerei de filmat, asa cum (faci tu) in videoclipurile tale. Ati vazut videoclipurile?”, continua el, referindu-se la doua videoclipuri care circula pe retelele de socializare si care ar arata soldati rusi ucigand si mutiland ucraineni capturati.
Soldatul rus Serghei, un alt prizonier, povesteste pentru CNN ca striga „predare” in momentul in care doua grenade au cazut in apropiere, ucigandu-i pe soldatii de langa el in transee. Comandantul sau fugise deja.
„M-am ascuns in transee. Cei care voiau sa fuga de la o pozitie la alta erau pur si simplu doborati de mitraliere si tancuri”, isi aminteste el. Cand i-a vazut pe soldatii ucraineni, s-a tarat de frica si s-a inghesuit cu doi soldati. Unul dintre ei cerea acoperire din partea artileriei rusesti la un walkie-talkie inainte de a fi ucis de srapnel. „Artileria noastra, ca de obicei, nu a functionat. Apoi ai nostri au incercat cu Grad (lansatoare de rachete), dar au continuat sa rateze. Apoi i-am auzit (pe ucraineni) apropiindu-se de noi. Am inceput sa strig „Ne predam”, apoi au aruncat o grenada asupra noastra”, spune el. „Am simtit ca mi-a taiat mana. M-au intrebat cine sunt, iar eu am spus ca sunt rus si ca ma predau. Am inceput sa ma ridic si a venit o a doua grenada. Intr-o secunda am reusit sa ma tarasc pana la jumatate din transee”, povesteste el la CNN. Soldatul rus din spatele sau a fost ucis de grenada, iar Serghei a simtit o taietura in picior.
Ulterior, un soldat ucrainean explica faptul ca este dificil sa auzi ce spun soldatii rusi in timpul schimburilor de focuri.
„Am fost norocos, de doua ori, ca (nu am fost ucis de grenada) si ca m-am predat”, spune Serghei. Soldatii ucraineni i-au acordat primul ajutor si l-au transportat la un spital de campanie. Mana si piciorul lui Serghei erau bandajate atunci cand a fost scos din celula, sarind pe un picior.
Spre deosebire de ceilalti, el este un soldat prin contract, nu un condamnat.
Serghei spune ca experienta sa militara anterioara nu l-a pregatit pentru ceea ce ambele parti numesc „masina de tocat carne” din Bahmut.
„A fost foarte diferit de ceea ce am vazut la televizor. O realitate paralela. Am simtit frica, durere si dezamagire fata de comandantii mei”, spune el.
Ceilalti doi prizonieri de razboi intervievati de CNN au relatat povesti similare. Anton spune ca comandantul lor imediat era un detinut. Comandantii lor s-au drogat cu stocul de analgezice pe care il aveau, isi aminteste Slava. Sub influenta lor, acesti comandanti au trimis soldati sub focul mortierelor, „dand ordine fara sens”, spune Slava.
Relatarile lor nu pot fi verificate in mod independent, dar sunt in concordanta cu videoclipurile postate de condamnati recrutati rusi care spun ca au fost trimisi pe linia frontului cu putin sprijin.
Serghei crede ca ranile sale il vor tine departe de viitoarele desfasurari si de inchisoare odata ce va fi schimbat cu prizonierii de razboi ucraineni. Slava si Anton nu sunt atat de siguri. Rusia si-a inasprit pedepsele pentru predarea voluntara in septembrie anul trecut, impunand pana la 10 ani de inchisoare.
Intrebat despre posibilele represalii atunci cand se va intoarce acasa, Anton spune: „Nu stiu. Este greu de raspuns la aceasta intrebare, dar cunoscand istoria tarii noastre, astfel de lucruri s-au mai intamplat inainte”.El vrea sa se intoarca acasa, sa-si puna ordine in viata si sa se reconecteze cu copilul sau instrainat.
