Sondaj INSCOP: AUR, partidul preferat al românilor cu cel mult 8 clase – peste jumătate dintre aceștia vor vota cu formațiunea lui George Simion

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research în cadrul Barometrului Informat.ro – ediția a V-a, desfășurat între 25 octombrie și 2 noiembrie 2025, arată că nivelul de educație influențează semnificativ preferințele politice ale românilor.

Sondajul relevă o polarizare clară între segmentele cu educație primară, medie și superioară în ceea ce privește opțiunile de vot pentru partidele parlamentare.

Persoanele cu educație primară (maxim 8 clase) se arată cele mai susceptibile la discursul populist, 51% dintre acestea declarând că ar vota AUR dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare.

Următoarele opțiuni pentru acest grup sunt PSD – 18%, PNL – 9%, UDMR – 5%, USR – 4%, POT – 3%, SOS România – 3%, iar alte partide – 3%. Studiul nu a identificat voturi pentru SENS sau candidați independenți în acest segment.

Pavelescu îi cere lui Trump să intervină în România: ”Lia Savonea trebuie susținută, Nicușor Dan vrea să preia justiția și pune în pericol parteneriatul cu SUA”

Noul primar al Capitalei: ”Scoaterea USR de la guvernare este o idee foarte proastă. Partidele din coaliţie trebuie să se comporte responsabil”

Românii cu educație medie manifestă, de asemenea, o susținere puternică pentru AUR, 41% declarând că l-ar vota, urmați de PSD – 21%, PNL – 14%, USR – 9%, UDMR – 4%, POT – 4%, SENS – 4%, SOS România – 2%, iar 1% optează pentru alte partide sau candidați independenți.

În schimb, persoanele cu studii superioare se îndreaptă preponderent spre partidele de centru-dreapta și progresiste: 31% ar vota USR, 24% PNL, 15% AUR, 12% PSD, 6% UDMR și 6% SENS. Restul opțiunilor includ POT – 2%, alți candidați independenți – 1%, alte partide – 1% și SOS România – 1%.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că „educația este un predictor important al orientării politice a românilor și al modului de raportare la discursul radical sau populist. Distribuția votului evidențiază culturi politice distincte care reflectă diferențe în raportarea la autoritate, la instituții și la ideea de progres social. Practic, educația funcționează ca un filtru de socializare democratică, generând comportamente civice fundamental diferite.”

Barometrul a fost realizat pe un eșantion de 3.000 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu vârsta de 18 ani și peste, folosind metoda CATI (interviuri telefonice). Eroarea maximă admisă a datelor este de ±1,8%, la un nivel de încredere de 95%.