Sondaj INSCOP: Majoritatea românilor cred că impozitele pe proprietate sunt mai mari decât în restul UE, deși realitatea fiscală arată contrariul

Un nou sondaj realizat de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro relevă o discrepanță semnificativă între percepția publică și datele obiective privind impozitele pe proprietate în România.

Potrivit sondajului, 62,4% dintre români consideră că impozitele pe proprietate din țara noastră sunt mai mari decât în alte state membre ale Uniunii Europene. Doar 14,5% cred că sunt mai mici, 10,8% apreciază că sunt cam la același nivel, iar 12,2% nu știu sau nu răspund.

Sondajul, realizat în perioada 12-15 ianuarie 2026 prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, cu o marjă de eroare de ±3%, scoate în evidență o inversare perceptivă profundă.

România se situează constant printre statele UE cu cele mai reduse niveluri de impozitare pe proprietate (impozit pe clădiri, terenuri, apartamente), conform datelor Eurostat și rapoartelor Comisiei Europene. Totuși, percepția dominantă este cea opusă.

Bărbat căutat de autorități de 16 ani, prins după ce a venit la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Milano-Cortina să vadă un meci de hochei

Planul lui Trump legat de Groenlanda dezvăluie o vulnerabilitate politică, potrivit unui nou sondaj AP-NORC

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică fenomenul printr-o combinație de factori: lipsa de informații corecte, posibile campanii de dezinformare, dar mai ales o problemă de legitimitate și raportare simbolică la stat. „Într-un context de insecuritate economică, cu venituri mici și costuri ridicate ale vieții, orice taxă fixă este resimțită disproporționat. Comparația nu se face cu nivelul real din alte țări UE, ci cu propria fragilitate financiară”, subliniază Ștefureac.

Sociologul identifică și o „cultură fiscală defensivă”: proprietatea este văzută ca ultim refugiu de siguranță, iar taxarea ei – ca o amenințare la adresa autonomiei personale.

Lipsa încrederii că banii colectați ar îmbunătăți serviciile publice locale transformă chiar și impozite obiectiv mici într-un simbol al ineficienței statului. Consecința: orice reformă fiscală rațională riscă să fie percepută ca abuzivă dacă nu este însoțită de îmbunătățiri vizibile și credibile ale serviciilor publice.

Datele detaliate arată diferențe clare pe segmente socio-demografice și electorale. Percepția că impozitele sunt mai mari predomină în rândul votanților AUR, persoanelor peste 60 de ani, celor cu educație primară sau medie, locuitorilor din urbanul mic și mediul rural.

În schimb, cei care consideră impozitele mai mici sau la fel ca în restul UE sunt mai numeroși printre votanții PNL și USR, bărbați, persoane între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitori din București și marile orașe, angajați din sectorul privat.

Când vine vorba de impactul unei eventuale majorări a impozitelor pe proprietate asupra calității serviciilor publice locale, scepticismul este covârșitor: 44,5% cred că îmbunătățirea ar fi în foarte mică măsură sau deloc, 27,8% – în destul de mică măsură, iar doar 7,1% – în foarte mare măsură și 17,1% – în destul de mare măsură.

Optimismul este mai ridicat printre votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și bucureșteni, în timp ce votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt cei mai pesimiști.