Spania ramane fara apa: „Tara devine un desert”. Sufera masiv chiar si culturile de maslini, fistic, migdali

analize

Dupa o seceta lunga, Spania a fost lovita de un val de caldura neobisnuit de timpuriu, care a evaporat si mai mult din „aurul albastru” pe care il mai are in rezervoare. In timp ce fermierii se tem pentru supravietuirea lor, ecologistii spun ca este timpul ca „gradina Europei” sa regandeasca modul in care utilizeaza si gestioneaza rezervele de apa din ce in ce mai limitate, se arata intr-un reportaj al postului France24.

Exista o expresie in Spania: „En Abril, aguas mil” – aprilie va aduce ploile. Numai ca anul acesta nu a fost asa. Luna aprilie a fost cea mai secetoasa luna inregistrata vreodata, iar mai multe orase spaniole au inregistrat cele mai ridicate temperaturi in aprilie de pana acum. In Cordoba, mercurul a urcat la un moment dat pana la 38,7°C, iar in provincia Sevilia din Andaluzia pana la 37,8°C.

Venind in urma unei secete pe termen lung si a unei ierni neobisnuit de calde si uscate, ultimul val de caldura a starnit o teama reala.

„Situatia este deosebit de alarmanta in regiunile Catalonia si Andaluzia, unde rezervoarele de apa se afla la mai putin de 25 % din capacitatea lor”, a declarat Jorge Olcina, seful laboratorului de climatologie de la Universitatea din Alicante. Ambele regiuni au impus restrictii de apa la sfarsitul lunii februarie, ceea ce inseamna ca locuitorii nu au mai avut voie sa isi ude gradinile sau sa isi umple piscinele. De asemenea, fermierilor li s-a cerut sa reduca irigatiile.

Mii de locuitori din satul andaluz Jaen au mers chiar pana acolo incat au organizat o procesiune „El Abuelo” pentru a implora ploaia pe 1 mai, aducand statuia lui Hristos pentru a-si intari rugaciunile. A fost pentru prima data din 1949 cand statuia a fost scoasa din subsolul bisericii.

„Nici restul Spaniei nu este in afara pericolului. Starea rezervelor este din ce in ce mai ingrijoratoare in regiunile Valencia, Murcia, Castilia-La Mancha si Extremadura. Rezerva de apa disponibila a coborat sub 40% din capacitatea totala”, a continuat Olcina.

Serge Zaka, un specialist in agroclimatologie, a descris Spania ca fiind intr-o „situatie de mega-seceta”, suportand cel mai mult efectele secetei din vara anului 2022 si apoi iarna secetoasa care a urmat. „Starea [actuala] a solului si a rezervelor de apa corespunde, in general, cu ceea ce vedem de obicei in luna august. Acest lucru este cu totul fara precedent”, a spus el.

Spania este cunoscuta drept „gradina Europei”, deoarece exporta o mare parte din productia sa agricola, iar agricultorii spanioli sunt printre primii care sufera consecintele unei penurii de apa.

Potrivit COAG, care coordoneaza grupurile de agricultori si crescatori de animale si care este unul dintre principalele sindicate agricole din tara, 60% din culturile de cereale neirigate din Spania s-au „asfixiat” din cauza lipsei de precipitatii.

„Acestea sunt cereale plantate in toamna si recoltate primavara, cum ar fi graul si orzul”, a explicat Zaka. „Dar, din cauza lipsei de apa, dezvoltarea lor a fost intrerupta inainte de a ajunge la maturitate. Si astfel nu va fi posibil sa le recoltam”.

„De asemenea, cultivarea maslinilor, a fisticului si a migdalilor este posibil sa scada”, a spus el. „Pentru ca, chiar daca aceste plante sunt obisnuite cu climatul uscat, ele sufera din cauza temperaturilor mai ridicate decat in mod normal.”

Amanarea plantarii anumitor culturi ofera fermierilor o optiune pentru combaterea secetei, dar aceasta vine cu riscuri inerente.

„In ceea ce priveste fructele si legumele – pentru cele cultivate in ferme mai mici, care nu iriga – fermierii incearca sa amane cat mai mult posibil perioadele de insamantare, asteptand conditii mai bune. Dar cu cat trece mai mult timp, cu atat mai mult risca sa rateze cu totul sezonul”, a declarat Zaka.

„S-ar putea ca uriasele campuri de cultura irigate din sudul Spaniei sa nu fie la fel de afectate, dar, avand in vedere lipsa apei si restrictiile care au fost puse in aplicare, fermierii care le administreaza vor trebui sa isi reduca veniturile”, a adaugat el.

Pe scurt: doar culturile care cresc in apropierea coastei si care sunt udate cu apa de la instalatiile de desalinizare vor reusi sa treaca peste aceasta perioada de seceta.

Criza apei a determinat guvernul spaniol sa anunte o serie de masuri de ajutorare a fermierilor, inclusiv o reducere cu 25% a impozitului pe venit pentru aproximativ 800.000 dintre ei.

Ecologistii spun ca nu doar clima mai calda si mai uscata este de vina pentru criza apei din Spania – si practicile agricole spaniole sunt o parte din problema.

„Aceasta seceta ne arata limitele modelului agricol spaniol, care se bazeaza pe impresia falsa ca avem o abundenta de apa”, a declarat Julio Barea, responsabil cu problemele legate de apa la Greenpeace Spania. In prezent, sectorul agricol spaniol reprezinta pana la 80 la suta din consumul de apa dulce al tarii.

Incepand cu anii 1950, Spania a instalat sute de baraje si sisteme de deviere a apei pentru a raspunde penuriei recurente de apa. In total, tara are in prezent aproximativ 1.200 de baraje si rezervoare artificiale – mai multe decat orice alta tara din Europa. Cele mai multe dintre acestea se gasesc in jumatatea sudica a Spaniei, alimentand in principal zone agricole intensive, dar si ferme mai mici si activitati turistice.

„Aceasta infrastructura ne-a determinat sa scoatem mereu si mereu, fara nicio moderatie, din rezervele noastre pentru a sustine un model agricol bazat pe irigatii care ne-a adus numele de „gradina din spate a Europei””, a declarat el. „Dar cu ce costuri? Ne-am plasat panzele freatice intr-o stare de stres hidric. Astazi, tinand cont si de consecintele tot mai vizibile ale incalzirii globale, acest model nu mai este sustenabil.”

Patricio Garcia-Fayos, directorul Centrului de Cercetare a Desertificarii din Valencia, a declarat ca schimbarile climatice, impreuna cu supraexploatarea apelor subterane, accelereaza „desertificarea Spaniei”.

„Este esential sa luptam impotriva schimbarilor climatice si, in acelasi timp, sa invatam cum sa ne gestionam mai bine apa. In caz contrar, o mare parte a Spaniei va fi un desert in cativa ani.”

Organizatia Natiunilor Unite a tras deja un semnal de alarma cu privire la deficitul tot mai mare de apa din Spania, estimand ca aproape 75% din teritoriul tarii se afla deja in proces de desertificare.

Desertificarea creste, de asemenea, riscul de incendii, deoarece vegetatia uscata este un material combustibil ideal. Anul trecut, Spania a suferit cel mai mare numar de incendii de vegetatie din Europa, inregistrand peste 500, iar peste 300.000 de hectare au fost cuprinse de flacari, potrivit Sistemului european de informatii privind incendiile forestiere.

Anul acesta, aproximativ 40.000 de hectare au fost deja mistuite de flacari, alimentate de temperaturile ridicate, de solurile mai uscate si de vanturile mai fierbinti. Agentia Meteorologica de Stat din Spania a emis deja un avertisment de „risc extrem de incendiu” pentru o mare parte a tarii.

Vazand criza cu care se confrunta in prezent Spania, majoritatea expertilor au ajuns la aceeasi concluzie: „Trebuie sa ne adaptam urgent la acest nou climat mai arid si sa regandim in totalitate sistemul nostru de gestionare a apei”, a declarat Olcina de la Universitatea din Alicante.

„Construirea mai multor rezervoare de apa nu mai are sens: Nu mai avem apa de pus in rezerve”, a spus el. „In schimb, trebuie sa dezvoltam noi modalitati de utilizare a apei, cum ar fi reutilizarea apelor uzate. Dar, mai presus de toate, trebuie sa folosim apa cu mai multa chibzuinta.”

Barea, de la Greenpeace, a fost de acord. „Sa reducem suprafetele irigate”, a spus el. „Trebuie sa nu mai alimentam iluzia si sa nu mai folosim apa care nu exista.”

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: