În noaptea de 19 spre 20 ianuarie 2026, cerul României s-a transformat într-un spectacol cosmic impresionant: aurora boreală (lumini nordice) a fost vizibilă cu ochiul liber în regiunile nordice, vestice și centrale ale țării.
Fenomenul, de obicei rezervat latitudinilor înalte din Scandinavia sau Canada, a ajuns până la noi datorită unei furtuni geomagnetice severe, declanșată de cea mai puternică erupție solară din ultimii peste 20 de ani.
Oamenii din nordul și vestul țării au fost cei mai norocoși: județe precum Suceava, Botoșani, Iași, Maramureș, Bihor, Arad, Timiș, Hunedoara, Covasna, Bistrița-Năsăud, Vaslui și chiar zone din Muntenia (inclusiv Prahova sau Bacău) au raportat apariții spectaculoase.
Culorile predominante au fost verde intens (cel mai comun, din cauza oxigenului ionizat la altitudini medii), roz, violet și roșu, formând cortine luminoase, fascicule și nori strălucitori care dansau pe cer.
Mulți martori au descris scena ca pe o „feerie cosmică” sau „un nor gigantic de plasmă colorată”, vizibilă chiar și din zone cu poluare luminoasă moderată, dacă cerul era senin și întunecat.
Cauza acestui fenomen este că Soarele, aflat în perioada maximului ciclului său de 11 ani (2024-2026), a emis o erupție solară de clasă înaltă (posibil X-class), urmată de o ejecție coronală de masă (CME) care a lovit câmpul magnetic terestru.
Particulele încărcate au interacționat cu atmosfera superioară, excitând atomii și producând lumina caracteristică.
La latitudinea României (~45-48°N), astfel de evenimente sunt rare și apar doar în furtuni geomagnetice puternice (nivel G4-G5). Ultima apariție similară în România a fost în noiembrie 2025, iar înainte în mai 2024 sau octombrie 2024.
Imagini și clipuri video au inundat rețelele sociale și pagini meteo precum Meteoplus pe Facebook, unde fotografi amatori și profesioniști au capturat momente unice: aurora peste munți în Bucovina, reflexii verzi pe lacuri în Timiș sau cortine roșii în Arad.
Mulți oameni au ieșit noaptea târziu (între 23:00 și 03:00) cu telefoanele sau aparatele foto, profitând de nopțile lungi de iarnă și cer clar.
Fenomenul nu a fost doar estetic: furtunile solare pot perturba sateliții, GPS-ul sau rețelele electrice, dar în acest caz impactul a fost minim în România. NASA și agențiile europene monitorizează continuu activitatea solară, iar maximul ciclului actual promite mai multe astfel de spectacole în 2026.