Speranțe năruite la Kremlin. De ce șocul petrolier din Orientul Mijlociu nu a reușit să salveze bugetul Rusiei?

Speranțe năruite la Kremlin. De ce șocul petrolier din Orientul Mijlociu nu a reușit să salveze bugetul Rusiei
În primele săptămâni ale războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, observatorii s-au grăbit să declare Rusia drept un beneficiar major al conflictului. La urma urmei, închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz a perturbat aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, forțând țările să caute surse alternative și îndreptându-și atenția către țițeiul rusesc.

Totuși, la șase luni de război, câștigurile neașteptate ale Rusiei par surprinzător de mici, relatează publicația rusă independentă The Moscow Times.

Predicții neîndeplinite

În primele șapte luni ale anului, bugetul federal a colectat 4,6 trilioane de ruble (55,2 miliarde de dolari) din taxele pe petrol și gaze. Deși, fără îndoială, este o cifră mare, această cifră reprezintă doar 127,6 miliarde de ruble (1,52 miliarde de dolari) în plus față de proiecțiile bugetare inițiale.

Comparativ cu anii precedenți, Rusia se confruntă în continuare cu un deficit. Veniturile din energie au scăzut între ianuarie și iulie cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 35% față de câștigul excepțional din 2022, care a precedat sancțiunile occidentale mai dure.

Închiderea strâmtorii Hormuz

Închiderea inițială a Strâmtorii Hormuz de către Iran a sporit atractivitatea țițeiului rusesc, împingând prețul amestecului emblematic Urals de la 56,60 dolari pe baril în februarie la 94,50 dolari în martie și 112,30 dolari în aprilie, potrivit Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat.

Cu toate acestea, goana după petrol a pierdut curând din viteză. Furnizorii de energie au găsit soluții alternative pentru a direcționa mărfurile prin Strâmtoarea Hormuz, în ciuda închiderii efective, în timp ce rețelele alternative de tranzit prin Golful Oman, Marea Roșie și Canalul Suez au contribuit la stabilizarea liniilor de aprovizionare.

Reacția Chinei

În același timp, China și-a redus importurile de țiței și a apelat la rezervele sale uriașe, ceea ce a eliminat o presiune enormă asupra piețelor globale.

Pe măsură ce panica de pe piață s-a diminuat, prețul țițeiului rusesc s-a redus, țițeiul Ural scăzând înapoi la 63 de dolari pe baril în iunie și 60 de dolari în iulie.

Atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor

Atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor și liniilor de aprovizionare cu petrol din Rusia în această primăvară și vară ar fi putut, de asemenea, afecta veniturile din energie.

După cum a recunoscut Banca Centrală a Rusiei într-un raport recent , daunele aduse rafinăriilor și infrastructurii de transport au dus la o scădere a producției de produse petroliere și la reducerea cererii de țiței.

Venituri din energie mai mici ca în 2025

Privind în perspectivă, analiștii se așteaptă ca profiturile energetice ale Rusiei pe întregul an să rămână scăzute. Analistul Kirill Rodionov susține că, chiar și cu atacurile continue dintre Iran și SUA, este puțin probabil ca prețurile petrolului să revină la vârful de primăvară de aproximativ 110 dolari pe baril.

„În cel mai bun caz, veniturile bugetare din petrol și gaze se vor echilibra față de cele de anul trecut”, a spus Rodionov. „În cel mai probabil scenariu, acestea vor scădea sub nivelurile din 2025”, a mai spus el.

Deficitul bugetar imens

Analistul Pavel Riabov merge mai departe, avertizând că veniturile din energie din 2026 ar putea scădea la niveluri nemaiîntâlnite din 2020. Întrucât cheltuielile pentru război au dus deja deficitul guvernamental la 6,5 ​​trilioane de ruble (78 de miliarde de dolari) – aproape dublu față de obiectivul pentru întregul an – Moscova va trebui să se bazeze mult mai agresiv pe sectorul intern non-energetic.

„Bugetul devine din ce în ce mai puțin dependent de petrol și gaze”, a spus Riabov, „și din ce în ce mai dependent de capacitatea statului de a stoarce venituri fiscale din economia internă”, a continuat el.

Citește și

Comentarii

Citește mai departe

Fumatul și utilizarea țigărilor electronice pot modifica echilibrul microorganismelor care trăiesc în cavitatea bucală, iar unele cercetări au identificat diferențe importante între microbiomul oral al persoanelor care fumează sau vapează și cel al nefumătorilor. Schimbările nu înseamnă automat apariția unei boli, însă pot crea un mediu mai favorabil inflamației și dezvoltării unor probleme gingivale și […]
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, în ședința de luni, Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2027-2036 și programul de transformare și dezvoltare a forțelor armate până în 2044. Membrii CSAT au analizat și consolidarea prezenței militare americane în România, în contextul revizuirii posturii trupelor SUA în Europa. Ședința desfășurată la […]
O fotografie realizată la Palatul Cotroceni, în care președintele Nicușor Dan apare alături de o tânără cu o poșetă accesorizată cu un personaj Hello Kitty, a fost distribuită masiv pe rețelele sociale împreună cu o informație falsă. Femeia a fost prezentată drept Martina Orlea, noua consilieră a șefului statului în domeniul securității naționale. În realitate, […]
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, susține că deplasarea cu avionul privat la Mykonos, alături de politicieni, oameni de afaceri și judecătorul CCR Cristian Deliorga, a avut drept scop o întâlnire cu potențiali investitori americani. Daraban afirmă că întreaga ședere pe insula grecească a durat între patru și cinci ore, fără […]
Ucraina nu a putut susține o rezoluție a ONU privind adoptarea unei noi hărți a lumii, deoarece peninsula Crimeea, ocupată de Rusia, este reprezentată separat de restul teritoriului ucrainean, a declarat parlamentara Kira Rudik pe 5 septembrie, potrivit Kyiv Independent. „În 2026, ONU nu ar trebui să mai aibă nevoie de o astfel de reamintire. […]