Sprijinul pentru iesirea din UE a scazut semnificativ in tot blocul comunitar, dupa Brexit
Efectele negative ale Brexitului, constant mediatizate pe continent, au facut ca sprijinul pentru iesirea din UE sa scada semnificativ, si uneori dramatic, in statele membre din intregul bloc, potrivit datelor unui important sondaj paneuropean, scrie The Guardian.
Sondajul social european (ESS), condus de City, University of London si realizat in 30 de natiuni europene la fiecare doi ani incepand cu 2001, a constatat ca respondentii au fost mai putin predispusi sa voteze pentru parasirea UE in fiecare stat membru pentru care au fost disponibile date.
Cea mai mare scadere a sprijinului pentru parasirea UE s-a inregistrat in Finlanda, unde 28,6% dintre respondenti au declarat ca ar vota la un referendum de tip Brexit pentru iesire in 2016-2017, fata de doar 15,4% in 2020-2022.
Scaderi la fel de importante intre 2016 si 2022 au fost inregistrate in Tarile de Jos (de la 23 % la 13,5 %), Portugalia (de la 15,7 % la 6,6 %), Austria (de la 26 % la 16,1 %) si Franta (de la 24,3 % la 16 %), cu scaderi mai mici, dar totusi semnificative din punct de vedere statistic, in Ungaria (de la 16 % la 10,2 %), Spania (de la 9,3 % la 4,7 %), Suedia (de la 23,9 % la 19,3 %) si Germania (de la 13,6 % la 11 %).
Sprijinul pentru parasirea UE in cea mai recenta runda a sondajului a fost cel mai mare in Republica Ceha (29,2%), Italia (20,1%) si Suedia (19,3%), dar chiar si in aceste tari a scazut cu 4,5 puncte procentuale, 9,1 puncte si, respectiv, 4,6 puncte fata de 2016-2017, arata sondajul. Plecarea din blocul comunitar a fost cel mai putin populara in Spania (4,7%).
Perioada acopera negocierile lungi si dificile ale Marii Britanii pentru a parasi UE, dar si tulburarile politice care au urmat – cinci prim-ministri in sase ani – si actualele sale probleme sociale si economice, toate acestea fiind intens mediatizate pe continent si interpretate pe scara larga ca fiind cauzate cel putin partial de Brexit.
De asemenea, ele coincid cu pandemia Covid si cu invazia Rusiei in Ucraina, care, potrivit expertilor, i-au determinat pe multi cetateni ai UE sa priveasca mai favorabil statutul de membru.
Mathieu Gallard, directorul de cercetare al principalei firme franceze de sondaje de opinie Ipsos, care realizeaza in mod regulat sondaje de opinie europene, a declarat ca cifrele ESS reflecta o „veritabila prabusire” a sprijinului pentru iesirea din UE in mai multe tari.
Gallard a declarat ca scaderea sprijinului pentru un vot de iesire din UE provine, cel mai probabil, dintr-un „efect cumulativ care combina atitudinea UE fata de diferitele crize din ultimii ani, moderarea dreptei radicale pe tema [iesirii din UE] si numeroasele vicisitudini ale Brexitului”.
Sondajul ESS a constatat, de asemenea, ca atasamentul emotional al respondentilor fata de Europa a crescut intre 2016 si 2022 in majoritatea statelor membre. Invitati sa evalueze cat de atasati se simt de blocul comunitar pe o scara de la zero la 10, 54,9% dintre respondentii portughezi au dat raspunsuri intre sapte si 10 in 2020-2022, fata de 41,5% in 2016-2017.
Atasamentul emotional puternic fata de Europa in Finlanda a crescut de la 46% la 58,7% in perioada respectiva, in timp ce in Ungaria – angajata intr-o disputa tot mai apriga cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept – a crescut de la 60% la 70,3%. In Italia, cresterile au fost de la 37,2% la 44,3%, iar in Franta de la 44% la 48,8%. Germania si Spania au ramas stabile.
Un sondaj realizat de Pew Research Center in 10 state membre ale UE in primavara anului trecut a relevat, de asemenea, ca in aproape toate tarile intervievate, o mare majoritate avea o opinie in general favorabila fata de blocul comunitar, cu o medie de 72% care il vedeau intr-o lumina favorabila, fata de 26% care aveau o opinie in general nefavorabila.
Datele ESS au aratat, de asemenea, ca sprijinul pentru ramanerea in UE – excluzandu-i, din nou, pe cei care au declarat ca nu pot sau nu vor vota sau ca nu stiu cum vor vota – a crescut in fiecare stat membru pentru care au fost disponibile date comparabile, sprijinul pentru ramanerea in UE in 2020-2022 variind de la un minim de 70,8% in Republica Ceha la un maxim de 95,3% in Spania.
Sondajul ESS se realizeaza in mod normal prin interviuri fata in fata, dar, din cauza pandemiei Covid-19, respondentilor din sase tari – printre care Austria, Germania, Polonia, Suedia si Spania – li s-a cerut sa completeze ei insisi chestionarele in 2020-2022.
In aceste tari, procentul de respondenti care au declarat ca nu vor vota a fost in general mai mare. Tim Hanson, cercetator senior al ESS, a declarat ca acest lucru s-a datorat cel mai probabil faptului ca chestionarul le-a prezentat aceasta optiune, in timp ce intervievatorii le-au cerut oamenilor sa aleaga intre „iesire” si „ramanere”.
Efectul general a fost acela de a diminua votul pentru „ramanere” in tarile „autocompletate”, mai degraba decat de a creste votul pentru „plecare”, a declarat Hanson.
