O investigație Snoop arată că profesorii au fost pregătiți de experți SRI, iar unele inspectorate au înțeles că aceștia trebuie să raporteze către instituțiile de securitate. Programul Previsio a costat aproape un milion de euro.
Serviciul Român de Informații a implementat, între iunie 2024 și iunie 2026, proiectul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”.
Potrivit informațiilor publicate de Snoop, în cadrul proiectului au fost instruiți 1.180 de profesori, inspectori și consilieri școlari, precum și 320 de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne.
Programul a beneficiat de o finanțare de aproximativ 945.000 de euro, dintre care 850.000 de euro au provenit din fonduri europene prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, iar 95.000 de euro de la bugetul de stat.
Cursurile au fost susținute față în față de experți ai SRI, iar participanții au avut ulterior exerciții pe o platformă online dedicată proiectului.
Potrivit investigației, cadrele didactice au fost instruite să recunoască anumite comportamente care ar putea constitui indicii ale radicalizării.
Printre exemplele menționate de profesori se află izolarea socială, schimbările bruște de comportament, anumite simboluri, tatuaje, mesaje sau modificări ale stilului vestimentar.
O directoare de colegiu din Brașov a declarat pentru Snoop că, după participarea la curs, este mai atentă la elevii care tind să se izoleze sau care afișează anumite simboluri și mesaje.
Un director de colegiu din Botoșani a relatat că inclusiv elevii introvertiți îi atrag acum mai mult atenția.
Un alt caz prezentat în investigație este cel al unui elev dintr-un colegiu din Ploiești, olimpic și considerat pașnic, care purta simboluri asociate extremismului. Profesoara care l-a observat a discutat cazul în cadrul cursului cu reprezentanții SRI.
Cu toate acestea, profesorii au fost avertizați că asemenea elemente nu reprezintă automat dovezi ale radicalizării, ci pot fi doar semnale care necesită atenție și dialog.
Una dintre problemele ridicate de investigație este modul în care profesorii și inspectoratele au înțeles responsabilitățile dobândite după curs.
SRI a transmis că profesorii ar trebui să apeleze la consilierii școlari, reprezentanții DGASPC și poliție în cazul unor suspiciuni.
În schimb, unele inspectorate școlare au descris competențele dobândite de profesori într-un mod care include explicit instituțiile de securitate.
Inspectoratul Școlar Județean Vrancea a menționat „colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate”, în timp ce Inspectoratul din Harghita a indicat „raportarea către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației”.
ISJ Arad a vorbit despre monitorizarea comportamentului elevilor din perspectiva unor indicatori ai radicalizării și extremismului religios.
Diferența dintre modul în care SRI descrie procedura și modul în care unele inspectorate au înțeles-o ridică întrebări cu privire la traseul concret al unei suspiciuni formulate de un profesor.
Snoop a discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari care au participat la cursurile Previsio. Potrivit investigației, niciunul dintre aceștia nu a avut în școala sa un caz concret de elev radicalizat.
Mai mulți profesori au spus că nu știau exact în ce consta programul atunci când s-au înscris, unii fiind îndrumați de inspectoratele școlare.
Participanții au descris cursurile drept interesante și au spus că au aflat informații despre pericolele din mediul online și despre cazuri de minori români care urmăreau grupări teroriste.
În același timp, unii profesori au recunoscut că nu se simt suficient de pregătiți pentru a discuta direct cu elevii despre radicalizare și terorism.
Un alt aspect semnalat de investigație este lipsa unei informări uniforme a elevilor și părinților. Unii profesori au spus că au discutat cu elevii despre pericolele din mediul online fără să le spună că ei înșiși participaseră la un curs organizat de SRI. Alții au abordat subiectul în cadrul orelor de dirigenție sau al întâlnirilor cu părinții.
Un profesor din Timișoara a declarat că nu le-a spus părinților despre curs, considerând că o asemenea discuție ar fi fost forțată. Ministerul Educației a transmis însă că proiectul Previsio a fost făcut public prin intermediul presei și prin distribuirea unor broșuri.
Programul nu s-a încheiat odată cu finalizarea primei etape. În februarie 2026 a început Previsio 2, un proiect care se desfășoară până în august 2027 și beneficiază de o finanțare europeană de peste 400.000 de euro.
De această dată, pe lângă profesori și polițiști, în program sunt implicați și reprezentanți ai Administrației Naționale a Penitenciarelor. În total, aproximativ 670 de persoane urmează să fie formate în cadrul noii etape.
Potrivit suportului de curs obținut de Snoop, cea mai mare parte a exemplelor prezentate profesorilor se referă la terorismul islamist și la grupări precum Al-Qaeda și Daesh. Extremismul de dreapta, neonazismul, legionarismul și comunismul sunt abordate într-o proporție mai redusă.
În materialul de instruire sunt prezentate și cazuri anonimizate de minori români care au urmărit online grupări islamiste sau discursuri extremiste de dreapta și de stânga.
Printre persoanele considerate vulnerabile la radicalizare sunt enumerate tinerii, minoritățile etnice și religioase, persoanele afectate de traume, sărăcie sau șomaj, imigranții și persoanele cu probleme de sănătate mintală.
Lee Jerome, profesor și cercetător în Marea Britanie, care a studiat programul britanic Prevent, atrage atenția asupra riscului ca profesorii să ajungă să interpreteze greșit anumite comportamente ale elevilor.
„Principalul risc al unui astfel de program este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”, a explicat acesta pentru Snoop.
Jerome consideră că astfel de programe pot afecta relația de încredere dintre elevi și profesori. „Pentru mulți tineri vulnerabili, profesorii sunt singurii adulți pe care se pot baza. De aceea, este îngrijorător că programul ar putea afecta această relație de încredere”, a mai spus cercetătorul.
În Marea Britanie există programul Prevent, prin care anumite instituții au obligația de a sesiza autoritățile în cazul unor persoane despre care există suspiciuni că ar putea sprijini terorismul.
Programul britanic a fost însă criticat de organizații pentru drepturile omului, inclusiv pentru efectele pe care raportările le-ar putea avea asupra libertății de exprimare și asupra relației dintre elevi și profesori.
Potrivit datelor furnizate de SRI, șase structuri ale serviciului au fost implicate în implementarea Previsio. Printre acestea s-au numărat patru unități militare, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” și Institutul pentru Tehnologii Avansate. În total, 44 de persoane din cadrul SRI au lucrat la proiect.
SRI a precizat că structurile implicate s-au ocupat de elaborarea programului de formare, asistență juridică, documentația pentru achiziții și echipamentele IT. În proiect au fost implicați și Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne.
Investigația Snoop arată că mai multe instituții publice au oferit răspunsuri parțiale la întrebările referitoare la proiect.
Unele inspectorate școlare au redirecționat întrebările către SRI, deși acestea își trimiseseră cadrele didactice la cursuri.
Inspectoratul Școlar București nu a oferit informații despre instituțiile de învățământ din care au provenit participanții, iar inspectorul general Florian Lixandru a declarat că instituția nu deține informațiile solicitate.
Lixandru a urmat, în 2012, un curs la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, potrivit CV-ului său public.
Și secretarul de stat din Ministerul Educației Gigel Paraschiv a urmat cursuri la Academia SRI. Acesta a fost cel care a informat cel puțin o parte dintre inspectoratele școlare despre programul Previsio.
Ministerul Educației a transmis că unele discuții purtate între instituții înaintea parteneriatului fac parte din categoria informațiilor clasificate.
MAI: „Detalii suplimentare pot fi obținute de la SRI”
Ministerul Afacerilor Interne, la rândul său, nu a răspuns tuturor întrebărilor referitoare la proiect.
MAI a justificat redirecționarea către SRI prin „specificul activității beneficiarului proiectului”, precum și prin categoriile de personal implicate.
Ministerul nu a furnizat nici raportul proiectului solicitat de Snoop, deși a precizat că indicatorii de realizare au fost îndepliniți în proporție de 100%.
Potrivit investigației, la momentul solicitării informațiilor, SRI nu transmisese încă raportul către MAI.
Previsio a fost finanțat prin Programul Național de Securitate Internă, gestionat de MAI, cu bani europeni.
Snoop a analizat proiectele finanțate prin acest mecanism și susține că nu a identificat un alt proiect similar în care un serviciu de informații să coordoneze activități desfășurate direct în școli și licee.
Comisia Europeană nu a precizat dacă au mai existat proiecte europene în care serviciile de informații să fie beneficiare și să desfășoare activități de prevenție în unități de învățământ.
Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, consideră că radicalizarea tinerilor este o problemă reală, însă spune că prevenirea acesteia nu ar trebui să fie abordată exclusiv prin instituțiile de forță.
„Este o temă europeană. Radicalizarea se întâmplă”, a declarat aceasta, subliniind în același timp importanța transparenței în astfel de programe.
Programul SRI urmărește prevenirea radicalizării și a extremismului violent în rândul tinerilor, într-un context în care accesul adolescenților la conținut online extremist și violent a devenit o preocupare la nivel european.
În același timp, modul în care profesorii sunt instruiți să identifice comportamente considerate „semnale” ale radicalizării ridică întrebări despre limitele unei astfel de monitorizări și despre riscul ca elevii să fie etichetați pe baza unor comportamente care, în sine, nu reprezintă dovezi ale extremismului.