Statele UE care refuza sa gazduiasca migranti ar putea fi nevoite sa plateasca pana la 20.000 de euro pentru fiecare migrant
Tarile UE care refuza sa gazduiasca migranti sau solicitanti de azil ar putea fi taxate cu pana la 20.000 de euro pentru fiecare migrant, potrivit unor propuneri radicale care vizeaza reducerea presiunii asupra tarilor din prima linie, inclusiv Italia si Grecia, informeaza The Guardian.
Ministrii Afacerilor Interne din cele 27 de state membre vor participa joi la o reuniune cruciala la Luxemburg pentru a discuta doua propuneri cheie, inclusiv o schema de relocare pentru peste 100.000 de migranti pe an.
Dar planurile s-au dovedit extrem de controversate, Polonia, Ungaria si alte tari de la granita UE incercand sa gaseasca solutii privind modalitatea de a-si convinge alegatorii.
Un diplomat a spus ca a ales „metoda broastei testoase, facand-o incet, incet” pentru a incerca sa gaseasca o pozitie convenita intre statele membre. „Vom reusi [sa ajungem la un acord?]. Sper, dar nu sunt sigur”, a spus un oficial.
Propunerile se concentreaza pe migratia neregulata in Europa, fiind discutat un pachet separat de controale pentru a face fata nivelurilor de criza ale migratiei observate dupa izbucnirea razboiului in Ucraina si in 2015, cand mai mult de 1 milion de migranti au fost primiti de Germania.
Doua modificari care vor fi discutate joi vizeaza o distributie mai echitabila in tarile responsabile de migratie si sa raspunda solicitarilor din partea Italiei si Greciei pentru ca restul UE sa joace un rol in abordarea migratiei.
Polonia a declarat deja ca nu va sprijini o schema de relocare obligatorie, ministrul adjunct de externe Szymon Szynkowski vel Sek numind-o „pseudo-remediu”. Dar surse spun ca diplomatii din statele membre au convenit acum ca „nu exista o relocare obligatorie”. In schimb, politica va incerca sa impuna „solidaritatea obligatorie”, tinand cont de capacitatea tarilor de a gazdui migranti, dar si de situatia interna in tari precum Irlanda, care se confrunta cu o criza a locuintelor, sau Polonia, care gazduieste aproximativ 1 milion de refugiati ucraineni.
Tarile care nu pot participa vor trebui sa plateasca intr-un fond central, care va fi apoi utilizat pentru a consolida capacitatea financiara a tarilor care gazduiesc migranti.
Diplomatii au refuzat sa se lase atrasi de informatiile porivit carora taxa pe cap de locuitor ar fi stabilita la aproximativ 20.000 de euro. In schimb, un „interval de valori” va fi prezentat ministrilor care se vor reuni maine la Luxemburg.
Ca motivatie pentru tarile din prima linie – Spania, Italia, Malta, Grecia si Cipru, cunoscute sub denumirea de Med5 – propunerile includ, de asemenea, limite pentru perioada de aplicare a „Regulamentului de la Dublin”.
UE a fost de acord sa-si schimbe legile privind migratia si azilul dupa „multi, multi ani” de dovezi ca regulamentul de la Dublin, care a permis tarilor sa transfere migrantii inapoi in tara in care au sosit prima data, a esuat.
Anul trecut, UE a primit 966.000 de cereri de azil, o crestere cu 50% fata de 2021.
Discutiile daca migrantii ar putea fi returnati in Italia, Spania sau Grecia, de catre alte tari, au fost pline de dificultati.
In aprilie, o instanta olandeza a decis ca returnarea in Italia ar expune migrantii unui risc de „maltratare materiala”, dupa ce Italia a declarat ca nu au suficienta capacitate in unitatile de primire.
In decembrie anul trecut, autoritatile italiene au anuntat ca suspenda temporar transferurile Dublin pe motiv ca nu au putut face fata.
„Exista o dorinta generala si o acceptare generala a faptului ca OK, avem o situatie nesustenabila de multi, multi ani si regulamentul de la Dublin nu functioneaza”, a spus un diplomat.
Regulamentul privind migratia si gestionarea azilului are ca scop inlocuirea actualului regulament de la Dublin, in timp ce un regulament separat privind procedurile de azil, va stabili noi standarde care trebuie atinse de statele membre, cu scopul de a elimina „cererile abuzive” si „armoniza regulile privind conceptul de tara sigura”.
Schimbarile vor fi de interes pentru Regatul Unit, unde ministrul de interne, Suella Braverman, a lansat o politica agresiva folosind o retorica centrata pe regula esuata a UE privind returnarile de la Dublin.
Obtinerea unui acord joi ar fi o performanta politica uriasa, iar diplomatii spun ca orice ar fi convenit, ministrii de interne vor fi atenti daca poate fi vandut acasa.
„Puteti sa castigati si sa pierdeti alegeri in fiecare stat membru pe subiectul migratie. Inca se mai intampla. Aceasta este, desigur, o ilustrare a cat de controversat din punct de vedere politic este acest lucru”, a spus un diplomat.
Ca parte a schimbarilor mai ample, ministrilor li se va cere, de asemenea, sa ia in considerare alte initiative de consolidare a parteneriatelor in „tarile in tranzitie”, inclusiv Tunisia si Maroc, pentru a combate contrabanda si traficul de persoane.
Instrumente de analiza a capacitatii lor de a face fata migratiei ar fi, de asemenea, oferite statelor din prima linie ca o modalitate de a le oferi mijloacele de a dovedi ca „paharul s-a umplut prea mult, asa ca au nevoie de ajutor”.
Oxfam a acuzat UE ca a replicat „sistemul stricat” din Grecia, unde s-au cheltuit bani cu taberele de refugiati pentru a incerca sa controleze cresterea sosirilor.
