„Statele Unite își mențin sprijinul neclintit pentru Japonia, aliatul lor cel mai important, și recunosc suveranitatea ei asupra Teritoriilor de Nord”, a transmis ambasadorul american la Tokyo, George Glass, într-un mesaj publicat pe platforma X, folosind denumirea adoptată de Japonia pentru cele patru insule aflate sub control rusesc.
Diplomatul american a adăugat că Washingtonul se opune acțiunilor care ar putea afecta securitatea regională.
„În contextul în care Japonia și Statele Unite lucrează împreună, în cadrul alianței lor, pentru promovarea prosperității în ansamblul regiunii indo-pacifice, ne opunem în mod clar oricărei acțiuni susceptibile să compromită pacea și stabilitatea în regiune”, a afirmat Glass.
Vladimir Putin s-a deplasat joi, 13 august, pe insula Iturup, numită Etorofu de Japonia, cea mai mare dintre cele patru insule revendicate de Tokyo. A fost prima vizită a lui Putin în Kurile de când a ajuns la conducerea Rusiei, în urmă cu peste un sfert de secol.
Președintele rus a vizitat, între altele, o fabrică de procesare a peștelui, un spital și o școală și s-a întâlnit cu locuitori ai insulei și cu guvernatorul regiunii Sahalin, Valeri Limarenko.
Un alt șef de stat rus, Dmitri Medvedev, vizitase Kurilele în noiembrie 2010, când era președinte. Călătoria sa provocase atunci, de asemenea, proteste puternice din partea Japoniei.
Premierul japonez Sanae Takaichi a condamnat imediat deplasarea lui Putin și a declarat că Tokyo ceruse în prealabil Moscovei să renunțe la vizită.
„Această vizită rănește sentimentele poporului japonez și este absolut inacceptabilă”, a declarat Takaichi, reafirmând poziția guvernului potrivit căreia cele patru insule aparțin Japoniei din punct de vedere istoric și juridic.
Ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Tokyo, Nikolai Nozdrev, pentru a-i transmite protestul oficial al Japoniei.
Rusia a respins joi protestele Japoniei după prima vizită a președintelui Vladimir Putin în insulele Kurile și a acuzat Tokyo de „revizionism”.
Moscova a reacționat prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care a respins poziția autorităților japoneze.
„Respingem categoric aceste declarații, pe care le considerăm politic inoportune, jignitoare și, bineînțeles, nefondate din punct de vedere juridic”, a declarat Zaharova.
Ea a acuzat Japonia că duce o „politică anti-rusă care frizează ostilitatea” și a reafirmat poziția Moscovei potrivit căreia insulele au intrat sub suveranitatea sovietică în urma celui de-Al Doilea Război Mondial.
„Suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra acestor insule sunt în afara oricărui dubiu”, a susținut reprezentanta diplomației ruse, reproșând autorităților japoneze că „își permit să dicteze cu aroganță Moscovei ce regiuni ale propriei țări poate vizita sau nu conducătorul său suprem”.
Zaharova a mers mai departe și a legat disputa actuală de capitularea Japoniei din 1945.
„La aproape 81 de ani după semnarea de către Japonia, în septembrie 1945, a actului de capitulare necondiționată, Tokyo este din nou obsedat de discursuri revizioniste menite să îi spele agresiunea din Asia și să formuleze revendicări absurde împotriva Rusiei”, a afirmat ea.
Declarația exprimă poziția Moscovei asupra statutului insulelor. Japonia susține, în schimb, că cele patru teritorii – Etorofu/Iturup, Kunashiri/Kunashir, Shikotan și grupul Habomai – îi aparțin din punct de vedere istoric și juridic și le desemnează drept „Teritoriile de Nord”.
Armata sovietică a ocupat cele patru insule în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, după intrarea URSS în război împotriva Japoniei. Moscova le administrează de atunci, însă Tokyo nu a renunțat la revendicarea lor.
Disputa teritorială a făcut ca Japonia și Uniunea Sovietică, iar ulterior Rusia, să nu semneze nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie starea de război dintre cele două țări. Negocierile purtate timp de decenii nu au dus la un acord.
Rusia și-a consolidat în timp și prezența militară în Kurile, inclusiv prin desfășurarea de sisteme de armament, în timp ce Moscova consideră problema suveranității închisă.
Disputa teritorială s-a suprapus, începând din 2022, peste deteriorarea accentuată a relațiilor ruso-japoneze provocată de invadarea Ucrainei.
Japonia s-a alăturat statelor occidentale în adoptarea de sancțiuni economice și financiare împotriva Rusiei și a oferit sprijin Ucrainei. Zaharova a invocat și joi aceste măsuri în criticile adresate Tokyo.
În martie 2022, Rusia a anunțat că întrerupe negocierile pentru încheierea tratatului de pace, suspendă programele prin care foștii locuitori japonezi puteau vizita insulele și abandonează dialogul privind proiectele economice comune, motivând decizia prin sancțiunile adoptate de Japonia.
În februarie 2026, Kremlinul declara că relațiile cu Japonia au fost „reduse la zero” și că nu mai există în acel moment un dialog privind tratatul de pace. Premierul Sanae Takaichi afirmase însă că Tokyo își menține obiectivul de a soluționa disputa teritorială și de a încheia un tratat cu Rusia.
În timpul deplasării de joi pe Iturup, Putin a vizitat o fabrică de procesare a peștelui, un spital și o școală, a discutat cu locuitorii și s-a întâlnit cu guvernatorul regiunii Sahalin, Valeri Limarenko.
Putin este primul președinte rus care vizitează insulele în timpul actualei sale perioade la putere, dar nu primul lider al Rusiei care face acest lucru. Dmitri Medvedev a vizitat Kurilele în 2010, când era președinte, provocând atunci un protest similar al Japoniei.
Vizita lui Putin intervine într-o perioadă în care cooperarea militară a Rusiei cu China și Coreea de Nord este urmărită cu îngrijorare de Tokyo, iar Japonia își consolidează capacitățile de apărare și cooperarea militară cu Statele Unite.