Aproximativ 50–60 de persoane au participat duminică, 30 noiembrie, în pădurea Tâncăbești (Ilfov), la tradiționala comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare asasinat în noaptea de 29–30 noiembrie 1938 împreună cu alți 13 legionari.
Evenimentul, desfășurat anual începând din 1994, a avut loc în condiții de securitate sporită: jandarmeria a montat garduri metalice și a blocat o bandă de circulație pe DN1 pentru a preveni incidentele.
Troița anterioară fusese distrusă vinerea trecută, fiind tăiată cu drujba și înlocuită simbolic cu o perie de toaletă. Autorii faptei nu au fost identificați, iar Poliția Ilfov a deschis dosar penal pentru distrugere. În locul monumentului distrus a fost instalată sâmbătă o cruce nouă din lemn, pe care scrie „Corneliu Zelea Codreanu şi cei 13”.
Participanții au venit încă de dimineață, depunând flori, coroane și aprinzând lumânări. Unul singur a fost observat făcând salutul nazist, potrivit martorilor oculari.
În jurul orei 14:00 a sosit un grup organizat de circa 30 de persoane, condus de Șerban Suru, care se prezintă drept lider al „noii mișcări legionare”. Acesta a oficiat un parastas și a ținut mai multe discursuri la portavoce.
„Dacă aveți un minim de credință legionară, dacă aveți dragoste legionară, să nu vă fie frică să spuneți adevărul. Acești eroi avem dreptul să-i comemorăm an de an. Avem dreptul să spunem adevărul despre Mișcarea Legionară și să cerem instituțiilor statului să schimbe legislația în România”, a declarat Șerban Suru în fața participanților.
Suru a susținut că negarea Holocaustului este permisă cât timp nu se instigă la violență, invocând diverse acte și decizii judecătorești din 1945 până în prezent.
Comemorările de la Tâncăbești au fost interzise prin lege începând cu anul 2002 (OUG 31/2002 și Legea 217/2015), însă autoritățile au permis în ultimii ani desfășurarea lor sub stricta supraveghere a forțelor de ordine, fără a interveni pentru dispersare.