Steaguri rosii cu duiumul pentru Romania in Raportul Departamentului de Stat al SUA: Coruptie, abuzurile Politiei si Jandarmeriei, hartuirea jurnalistilor, antisemitismul din Parlament
Departamentul de Stat al SUA a publicat miercuri raportul pe 2021 si Romania in continuare are inca multe steaguri rosii.
Printre altele, raportul remarca faptul ca impunitatea in cazul autorilor unor abuzuri la adresa drepturilor omului a continuat sa fie o problema in Romania, in timp ce sistemul judiciar a luat masuri pentru a pune sub acuzare si a pedepsi oficialitatile care au comis abuzuri. Totusi, autoritatile nu au avut la dispozitie mecanisme eficiente pentru a face acest lucru si au amanat procedurile referitoare la abuzuri si coruptie in randul politiei, in multe cazuri rezultatul fiind achitarea.
Sunt mentionate si hartuirea si abuzurile la adresa presei, cum ar fi jurnalistii de mediu batuti anul trecut, procesele deschise de primarul Daniel Baluta ziarului Libertatea si amenintarile din partea decanului Academiei de Politie la adresa ziaristei Emilia Sercan.
”Autoritatile civile au mentinut un control eficient asupra serviciilor de informatii si agentiilor de securitate din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Au existat informatii credibile conform carora membri ai fortelor de ordine au comis unele abuzuri. Chestiunile semnificative privind drepturile omului includ relatari credibile despre: cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea administratiei; raspandirea coruptiei grave; lipsa de investigatii si responsabilitate pentru violenta pe motive de gen, printre care violenta sexuala, si abuzuri tintite contra persoanelor institutionalizate cu dizabilitati”, arata raportul citat de Agerpres.
Documentul evidentiaza ca impunitatea a fost o problema semnificativa la nivelul fortelor de ordine, in special in interiorul politiei si al jandarmeriei. Ofiteri de politie au fost frecvent exonerati in cazuri de presupuse batai si alte tratamente crude, inumane sau degradante.
Printre masurile luate de guvernul roman pentru a creste gradul de respectare a drepturilor omului de catre fortele de ordine sunt amintite instruirea membrilor politiei si jandarmeriei cu privire la o gama larga de chestiuni privind drepturile omului, printre care egalitatea de gen, abuzuri contra copiilor, prevenirea torturii si violenta pe motive de gen, si alocarea in scolile si academia de politie a mai multor locuri pentru admitere deschise special pentru persoanele de etnie roma.
O alta chestiune retinuta in raport este reprezentata de conditiile dure din penitenciarele din Romania, inchisorile fiind suprapopulate si neindeplinind standardele internationale. O problema ce continua sa fie raportata este abuzarea detinutilor de catre autoritati si alti detinuti. Potrivit datelor oficiale, suprapopularea este problematica mai ales in acele penitenciare care nu respecta standardul de suprafata pentru fiecare detinut, stabilit de catre Consiliul Europei.
Unele inchisori ofera asistenta medicala insuficienta si detinutii s-au plans de calitatea si uneori insuficienta hranei.
”Constitutia prevede un sistem judiciar independent, desi in practica guvernul nu a respectat complet independenta si impartialitatea judecatorilor”, noteaza raportul Departamentului de Stat american. Acesta insista asupra faptului ca, in pofida deciziei din 18 mai a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) conform careia Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ) contravine dreptului UE, guvernul roman nu a desfiintat entitatea in cauza.
”Constitutia prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei si altor media, iar guvernul a respectat partial acest drept. Organizatiile de media independente au remarcat politizarea excesiva a presei, mecanisme de finantare corupte, precum si politici editoriale subordonate intereselor partidelor si patronilor. Reporteri si reprezentanti ai societatii civile au afirmat ca libertatea lor de exprimare a fost de asemenea limitata de accesul restrictionat la informatiile de interes public emise de guvern si institutii publice, printre care cheltuieli, contracte sau oferte implicand fonduri publice”, subliniaza raportul Departamentului de Stat.
Raportul aminteste, printre altele, cazul din 11 decembrie al retinerii jurnalistei italiene Lucia Goracci si echipei sale de la postul public de televiziune RAI, de catre politia din Bucuresti, la cererea senatoarei Diana Sosoaca, care i-a tinut impotriva vointei lor pe jurnalisti in biroul sau in timpul unui interviu, convenit anterior, referitor la opiniile antivaccinare ale senatoarei.
De asemenea, este mentionat cazul fostului rector al Academiei de Politie Adrian Iacob si al pro-rectorului Mihail Marcoci, condamnati la trei ani de inchisoare cu suspendare, 120 de ore de munca in serviciul comunitatii si despagubiri de 80.000 lei pentru incitarea unui ofiter de politie la santaj si amenintarea cu moartea contra jurnalistei Emilia Sercan, dupa ce aceasta scrisese despre cazuri de plagiat in tezele de doctorat de la respectiva institutie de invatamant superior.
Raportul aminteste si de cazul primarului sectorului 4 din Bucuresti, Daniel Baluta, care a inaintat peste 30 de dosare civile si plangeri administrative impotriva cotidianului Libertatea si a cerut publicatiei sa nu mai mentioneze numele sau.
Documentul mentioneaza ca practicile specifice coruptiei raman raspandite in pofida punerii sub acuzare a unor inalti demnitari, existand numeroase relatari despre cazuri de coruptie legate de guvern, unele cu impunitate.
”Coruptia si utilizarea incorecta a fondurilor publice a fost larg raspandita”, afirma Departamentul de Stat american in raportul sau, care aminteste de cazul primarului sectorului 3 din Bucuresti, Robert Negoita, care intre 2012 si 2014 a directionat fonduri publice in valoare de 83 milioane euro catre o retea de companii offshore legate de familia sa.
Raportul scrie ca mita a fost un lucru comun in sectorul public, in special in sanatate, precizand ca, in timpul pandemiei de COVID-19, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a lansat mai multe anchete asupra unor fraude privind achizitii de echipamente de protectie personala si de ventilatoare.
O alta problema grava, pe care guvernul roman nu a solutionat-o eficient, a continuat sa fie violenta pe motiv de gen, inclusiv violenta domestica. Tribunalele au judecat doar foarte putine cazuri de violenta domestica. Numeroase cazuri au fost inchise inainte de proces atunci cand presupusele victime au renuntat la acuzatii.
”Guvernul nu a aplicat eficient nici legea penala care interzice hartuirea sexuala, definita ca solicitare repetata de favoruri sexuale intr-o relatie de munca sau o relatie similara. Conform ONG-urilor, de multe ori politia a luat in deradere victimele hartuirii sexuale sau a incercat sa le descurajeze sa depuna plangeri”, mai arata raportul Departamentului de Stat american.
Referitor la discriminare, guvernul roman nu a pus in aplicare eficient legea privind combaterea discriminarii intre barbati si femei. Au existat cazuri de discriminare a femeilor in legatura cu casatoria, divortul, custodia copilului, angajare, obtinerea de credite bancar, detinerea sau gestionarea unei afaceri sau proprietati, educatie, procese judiciare.
”Conform legii, discriminarea si hartuirea bazate pe criterii rasiale se pedepseste cu o amenda civila cu exceptia cazurilor cand sunt aplicabile prevederi ale codului penal. Punerile sub acuzare pe baza discriminarii si violentei contra minoritatilor etnice sau rasiale au fost rare”, scrie raportul.
Potrivit raportului Departamentului de Stat, discriminarea romilor a continuat sa fie o problema. Lipsa documentelor de identitate a facut ca numerosi romi sa fie exclusi de la participarea la alegeri, primirea de beneficii sociale, accesul la asigurari de sanatate, obtinerea de acte de proprietate si participarea la piata fortei de munca.
”Etnici maghiari au continuat sa raporteze cazuri de discriminare legata in principal de utilizarea limbii maghiare. Ei au relatat ca guvernul nu aplica legea care prevede ca minoritatile etnice sunt indreptatite sa interactioneze cu autoritatile locale in limba lor materna in localitatile unde minoritatea constituie cel putin 20% din populatie”, adauga documentul.
Raportul mentioneaza ca in timpul anului analizat s-au produs acte de antisemitism in Romania. Este amintit incidentul de la Bistrita, din 12 septembrie, cand persoane necunoscute au vandalizat un monument dedicat evreilor deportati la Auschwitz si Birkenau. De asemenea, este retinut faptul ca la 18 martie, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, actrita Maia Morgenstern, a declarat pe social media ca, in timpul unei intalniri cu reprezentanti ai teatrelor si ai altor institutii culturale, unul dintre participanti a folosit expresii antisemite calomnioase.
Sunt amintite si disursurile cu tenta antisemita sustinute in Parlament de senatorul AUR Sorin Lavric si deputatul PNL Daniel Gheorghe.
In legatura cu discriminarea pe motiv de orientare sexuala si identitate de gen, raportul Departamentului de Stat noteaza ca, potrivit ACCEPT, infractiunile bazate pe ura sunt subraportate, iar autoritatile romane nu au initiat din 2006 nicio punere sub acuzare pentru infractiuni bazate pe ura contra persoanelor LGBTQI+.
Raportul mai arata ca, desi legea interzice toate formele de munca fortata sau obligatorie, au existat relatari despre continuarea unor asemenea practici, in multe cazuri fiind implicati romi, persoane cu dizabilitati si copii, iar guvernul nu a pus in aplicare legea in mod efectiv si a luat masuri limitate pentru a impiedica aceste forme de munca.
Munca nedeclarata a continuat sa afecteze angajati in sectoarele agricol, al constructiilor, al vanzarilor cu amanuntul si HoReCa. In 2013 munca nedeclarata a reprezentat 18,9% din veniturile totale din sectorul privat. In 2019, aproximativ 25% dintre romani au recunoscut ca au lucrat intr-o forma de munca nedeclarata si 44% cunosteau pe cineva care a lucrat in forma de munca nedeclarata.
