Ce legatura ar putea exista intre stiinta si o sarbatoare religioasa, precum Craciunul? Aparent, niciuna, desi in ultima vreme Craciunul pare sa fi devenit un fenomen de marketing, ce ar fi putea fi studiat stiintific. Ei bine, aceasta nu e singura abordare de natura stiintifica a acestei indragite sarbatori, pentru ca savantii – nu neaparat cei britanici! – au realizat o multime de studii, cercetari, statistici si descoperiri referitoare la ziua Nasterii Domnului.
*multa vreme s-a crezut ca rata sinuciderilor e mult mai ridicata de Craciun. Conceptia e falsa, spun statisticienii americani, care au aratat ca rata sinuciderilor atinge apogeul in lunile de primavara, si nu iarna. Acest lucru se petrece, probabil, din cauza ca renasterea ce marcheaza perioada de primavara accentueaza sentimentele de deznadejde la cei ce sufera deja de depresie. Dimpotriva, de Craciun majoritatea oamenilor cu tendinte suicidare primesc o oarecare protectie din partea rudelor, care le sunt aproape si, cel putin in emisfera nordica, a perspectivei ca „lucrurile vor sta mai bine de la anul”.
*potrivit analizei postarilor de pe Facebook, in perioada ce precede cu doua saptamani Craciunul se produc cele mai multe despartiri. Pe de alta parte, cuplurile sunt cel mai putin inclinate sa se desparta in ziua de Craciun.
*unul dintre cele mai mari mistere ale Craciunului e legat de faimosul ren Rudolph, inhamat la sania lui Mos Craciun: de ce are acest simpatic patruped botul rosu? Stiinta a dezlegat enigma! O echipa de la Universitatea Lund, din Norvegia, a capturat fenomenul „botului stralucitor”, folosind o camera termografica. Savantii scandinavi au ajuns la concluzia ca luminozitatea se datoreaza prezentei unei microcirculatii sangvine foarte intense si bogate la nivel nazal. Vasele de sange de la acest nivel ii protejeaza pe reni de inghet si regleaza temperatura la nivel cerebral, factori esentiali in clima extrem de rece de la Cercul Polar.
*primii brazi artificiali au fost produsi in Germania, la mijlocul secolului XIX, cand autoritatile au incercat sa impiedice defrisarea masiva a padurilor de conifere. Primii brazi artificiali erau formati dintr-un suport de lemn pe care se montau „crengi” alcatuite din pene de pasare vopsite in verde.
*pornind de la datele oficiale ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), date ce releva ca pe planeta exista 2,016 miliarde de copii sub 18 ani, niste cercetatori care, probabil, se plictiseau, au calculat ca, la o medie de 2,5 copii per gospodarie, Mos Craciun ar trebui sa faca 842 de milioane de opriri in Ajunul marii sarbatori, pentru a le aduce tuturor cadourilor. Punand cap la cap drumurile pe care Mosul le-ar face cu acest prilej, rezulta un parcurs total de 335 milioane de kilometri! Pentru a ajunge la toate cele 842 milioane de destinatii in doar cateva ore, iubitul personaj ar trebui sa calatoreasca intre case cu o viteza de 20.500.000 km pe secunda, adica de aproape 70 de ori mai mult ca viteza luminii!
*oamenii de stiinta priceputi la calcule matematice au socotit, pornind tot de la statistici, bineinteles, cam cat ar trebui sa cantareasca sania lui Mos Craciun, pentru ca darurile din sacul sau sa-i multumeasca pe toti copiii planetei: nu mai putin de 840.000 tone! Pentru a transporta o asemenea greutate, ar fi nevoie nu doar de cativa reni, cat are, in mod traditional, la atelaj Mos Craciun, ci de 5.600.000 de reni, adica mai mult decat populatia de asemenea patrupede existenta pe Terra!