Studiul a fost realizat cu participarea a 22 de instituții media publice din 18 țări, care operează în 14 limbi, relatează BBC.
Jurnaliștii au analizat peste trei mii de răspunsuri de la patru chatboți de top de pe piața inteligenței artificiale: ChatGPT de la OpenAI, Copilot de la Microsoft, Gemini de la Google și Perplexity.
Știrile generate de AI au fost evaluate pe baza unor criterii cheie, cum ar fi acuratețea, controlul sursei, separarea opiniei de fapt și furnizarea contextului.
Studiul a relevat probleme sistemice:
– 45% din toate răspunsurile conțineau cel puțin o eroare semnificativă.
– 31% din răspunsuri au identificat probleme serioase în găsirea surselor de informații, cum ar fi atribuiri lipsă, înșelătoare sau incorecte.
– 20% din răspunsuri conțineau probleme semnificative de acuratețe, inclusiv detalii incorecte și informații învechite.
Chatbot-ul Gemini a demonstrat cele mai slabe rezultate, cu erori grave detectate în 76% din răspunsuri, de peste două ori mai mult decât alți asistenți AI. Problemele lui Gemini sunt legate în principal de gestionarea deficitară a surselor de informații.
Autorii studiului au propus propriul set de instrumente pentru îmbunătățirea conținutului de știri generat de AI și sporirea alfabetizării media a utilizatorilor.
„Studiul demonstrează în mod convingător că aceste deficiențe nu sunt izolate. Sunt sistemice, transfrontaliere și multilingve, iar noi credem că acest lucru subminează încrederea publicului. Când oamenii nu știu în ce să aibă încredere, ajung să nu aibă încredere în nimic”, a declarat Jean-Philip de Tender, director general adjunct al Uniunii Europene de Radiodifuziune.
Conform unui studiu din 2025 al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului, 7% dintre toți consumatorii de știri online folosesc asistenți AI în loc de motoare de căutare în acest scop, iar în rândul utilizatorilor sub 25 de ani, această cifră ajunge la 15%.