Studiu național privind adicțiile în rândul copiilor. Drogurile, jocurile de noroc și dependența digitală fac ravagii

Un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) arată că aproape un sfert dintre elevii din România sunt expuși la comportamente adictive grave. Cele mai mari pericole sunt consumul de droguri, jocurile de noroc și dependența de tehnologie, care afectează deja sănătatea mintală și performanța școlară a tinerilor.

În 2024, 20,6% dintre tinerii români între 8 și 18 ani, adică aproape 486.700 de copii, nu mai erau înscriși în nicio formă de educație formală.

Specialiștii avertizează că abandonul școlar este direct legat de risc crescut de dependență, marginalizare și scăderea calificării profesionale, ceea ce contribuie la declinul demografic și îmbătrânirea populației active.

Drogurile, jocurile de noroc și ecranele – principalele adicții ale minorilor

Potrivit studiului, părinții și experții consideră următoarele forme de adicție cele mai grave în rândul copiilor:

Drogurile grele (heroină, cocaină) – 98% le consideră „foarte grave”;

Scandal în Franța: soția președintelui, Brigitte Macron, acuzată că ar fi numit activistele feministe „proaste nenorocite” – VIDEO

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că este „pregătit” pentru alegeri, dacă va fi garantată securitatea scrutinului

Drogurile ușoare (marijuana) – 98% grav/foarte grav;

Etnobotanicele – 96% grav/foarte grav;

Jocurile de noroc, inclusiv cele online – 92% grav/foarte grav.

Pe lângă acestea, dependența de ecrane (telefon, tabletă, jocuri video, social media) este în creștere rapidă. Studiul arată că 48,22% dintre copii sunt dependenți de ecrane. Aproximativ 19% dintre problemele psihologice ale copiilor – depresie, anxietate, izolare socială – sunt cauzate de utilizarea excesivă a tehnologiei.

1,35 miliarde de euro pierduți anual – costul ascuns al dependențelor

Cercetarea estimează că România pierde anual 1,35 miliarde de euro, echivalentul a 0,4% din PIB, din cauza efectelor adicțiilor la minori.

Această sumă ar putea acoperi, potrivit autorilor:

• încălzirea cu gaze naturale a 6,08 milioane de gospodării, sau
• construcția a 48 de bazine olimpice de înot.

Impactul economic se reflectă în costuri de sănătate, siguranță publică, educație și asistență socială – domenii care resimt direct efectele fenomenului adictiv.

Cinci dimensiuni ale riscului: educație, familie, economie, psihic, tehnologie

Autorii au analizat fenomenul adicțiilor la minori din cinci unghiuri complementare:

Educațional și familial – influența școlii și a mediului de acasă;

Socio-economic – nivelul de venit și condițiile de trai;

Social și comunitar – influența anturajului și a mediului local;

Psihologic și emoțional – efectele asupra echilibrului mintal și comportamental;

Digital și tehnologic – impactul expunerii la conținut digital și la mediul online.

România în declin demografic: un context agravat de adicții

Pe termen lung, România riscă o scădere a populației cu 45% până în anul 2100, potrivit EUROSTAT, ajungând sub nivelul de după al Doilea Război Mondial.

Specialiștii consideră că dependențele și deteriorarea sănătății tinerilor sunt factori care contribuie indirect la acest declin, alături de natalitatea scăzută și migrația masivă.

Ce e de făcut?

Profesorii coordonatori ai studiului (prof. univ. dr. Mihaela Hrisanta Moșora și conf. univ. dr. Emilia Gogu) subliniază necesitatea unei intervenții integrate, prin:

• educație preventivă în școli și programe de consiliere psihologică;
• reglementarea ofertei comerciale de produse și servicii care creează dependență;
• implicarea mediului academic în elaborarea politicilor publice;
• campanii naționale de conștientizare adresate părinților și profesorilor.

„Un produs corect este cel care nu provoacă dependență. Un produs corect respectă libertatea consumatorului”, se arată în raport.

Context istoric și economic

Studiul reamintește o observație a economistului John Maynard Keynes, potrivit căreia „cererea greșită a maselor”, pentru alcool, distracție, jocuri de noroc, determină piața să producă și mai mult din acele bunuri.

Autorii susțin că statul trebuie să educe cererea, nu doar să o reglementeze, iar știința și legislația trebuie să acționeze împreună pentru protejarea minorilor.

Cum a fost realizat studiul

Studiul a fost derulat de Academia de Studii Economice din București, împreună cu ASFANU – Asociația Familiilor Numeroase și Asociația „Eu te iubesc”, cu sprijinul CURS.
Cercetarea a fost efectuată în perioada iunie-iulie 2025, folosind date din surse oficiale:
Institutul Național de Statistică (INS), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), CNAS, OCDE, OMS și proiectul european ESPAD privind consumul de alcool și droguri în școli.

Metodologia folosită – Cost of Illness (COI) – e utilizată la nivel internațional pentru a cuantifica pierderile economice și sociale generate de boli sau comportamente nocive.