Administrația Trump exercită presiuni asupra Uniunii Europene pentru a bloca noile reguli privind achizițiile de armament, cunoscute sub conceptul „Buy European”, care ar putea favoriza producătorii locali în detrimentul companiilor americane.
Potrivit informațiilor publicate de Politico, Statele Unite au transmis un avertisment clar: dacă Bruxelles-ul adoptă măsuri considerate restrictive, Washingtonul ar putea reacționa prin limitarea accesului firmelor europene la contractele Pentagonului. Disputa evidențiază tensiunile tot mai mari dintre dorința Europei de a-și consolida autonomia în domeniul apărării și interesele economice ale Statelor Unite
Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii s-a opus ferm oricărei încercări a Uniunii Europene de a introduce reguli care ar limita accesul producătorilor americani pe piața europeană de armament. Argumentul principal al Washingtonului este că astfel de măsuri ar crea un precedent protecționist și ar distorsiona competiția, afectând relațiile comerciale dintre cele două părți.
În documentul transmis către Comisia Europeană, administrația americană a subliniat că orice restricții ar putea genera o reacție reciprocă, inclusiv revizuirea acordurilor care permit companiilor europene să participe la contracte ale Pentagonului.
Această poziție reflectă preocuparea Statelor Unite că Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de echipamentele americane. În prezent, aproape două treimi dintre armele importate de statele membre provin din SUA, iar achizițiile includ tehnologii avansate precum avioanele F-35, sistemele de artilerie HIMARS și bateriile de apărare antiaeriană Patriot. Pentru Washington, aceste contracte reprezintă nu doar o sursă de venit pentru industria de apărare, ci și un element strategic al cooperării transatlantice.
Uniunea Europeană justifică dorința de a introduce reguli care favorizează producătorii locali prin necesitatea de a-și consolida capacitățile militare. Evenimentele geopolitice recente au arătat că dependența excesivă de furnizori externi poate crea vulnerabilități. Bruxelles-ul susține că dezvoltarea unei industrii europene de apărare puternice ar spori securitatea regională și ar reduce riscurile legate de întreruperea lanțurilor de aprovizionare.
Un exemplu al acestei strategii este mecanismul SAFE, un program de împrumuturi de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor militare, care impune ca cel puțin 65% din valoarea echipamentelor să provină din Europa. Scopul este de a stimula investițiile în industria locală și de a crea locuri de muncă în sectorul tehnologic. Totuși, extinderea acestor cerințe la toate achizițiile naționale ar putea limita accesul companiilor americane la contracte, ceea ce explică reacția Washingtonului.
Administrația americană a avertizat că măsurile considerate protecționiste ar putea duce la revizuirea acordurilor bilaterale care permit firmelor europene, inclusiv Leonardo și Saab, să participe la contracte ale Pentagonului. Aceste acorduri au fost create pentru a asigura reciprocitate în accesul la piețe și pentru a stimula cooperarea industrială. Dacă ar fi modificate, companiile europene ar putea pierde oportunități importante de afaceri în Statele Unite.
În același timp, o escaladare a disputei ar putea afecta relațiile transatlantice, care au fost un pilon al securității globale timp de decenii. Cooperarea dintre Statele Unite și Uniunea Europeană a permis dezvoltarea unor proiecte comune și coordonarea politicilor de apărare. Orice deteriorare a acestor relații ar putea avea consecințe nu doar economice, ci și strategice.
Programul SAFE reprezintă un element central al strategiei europene de consolidare a industriei de apărare. Prin alocarea de fonduri semnificative pentru achiziții militare, Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de furnizori externi și să sprijine producătorii locali. Totuși, condiția ca 65% din valoarea echipamentelor să fie produsă în Europa ridică întrebări privind compatibilitatea cu principiile pieței libere.
Criticii programului susțin că astfel de reguli ar putea limita concurența și ar crește costurile pentru statele membre. În plus, companiile americane ar putea fi excluse de la contracte, ceea ce ar diminua diversitatea furnizorilor. Pe de altă parte, susținătorii argumentează că investițiile în industria locală sunt necesare pentru a crea o bază industrială solidă și pentru a reduce dependența de importuri.
Discuțiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se desfășoară într-un context geopolitic complex. Pe de o parte, ambele părți recunosc importanța cooperării în domeniul securității. Pe de altă parte, fiecare își urmărește interesele economice și strategice. Comisia Europeană pregătește o actualizare a directivei din 2009 privind achizițiile de apărare, care ar putea redefini regulile jocului.
Rezultatul acestor negocieri va avea implicații pe termen lung pentru industria de apărare globală. Dacă Uniunea Europeană va adopta reguli mai restrictive, companiile americane ar putea pierde accesul la o piață importantă. În schimb, dacă Washingtonul își va reduce angajamentul față de cooperarea transatlantică, Europa ar putea fi nevoită să accelereze dezvoltarea propriilor capacități militare.