Decizia președintelui Donald Trump de a retrage Statele Unite din zeci de organizații internaționale provoacă un val de reacții la nivel global și reaprinde dezbaterea privind rolul Americii în arhitectura cooperării internaționale. Potrivit unui memorandum semnat miercuri la Casa Albă, SUA se retrag din 66 de organisme și acorduri internaționale, dintre care aproape jumătate sunt structuri ale Organizației Națiunilor Unite. Printre acestea se află și Convenția-cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC), tratatul fundamental care stă la baza tuturor eforturilor globale de combatere a încălzirii climatice.
Administrația Trump motivează această decizie prin faptul că respectivele organizații „nu mai servesc interesele americane” și ar promova agende considerate „ineficiente, ostile sau contrare suveranității SUA”. În documentul oficial, Casa Albă susține că revizuirea apartenenței Statelor Unite la aceste entități a scos la iveală o „risipă masivă a banilor contribuabililor”, fonduri care, în viziunea președintelui, ar fi fost direcționate către politici globale ce nu aduc beneficii directe cetățenilor americani.
Retragerea vizează nu doar structuri axate pe schimbările climatice, ci și o gamă largă de agenții ONU implicate în domenii precum menținerea păcii, promovarea democrației, planificarea familială, sănătatea maternă și infantilă sau combaterea violenței sexuale în zonele de conflict. Pe listă se regăsește și Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), organismul care reunește mii de oameni de știință din întreaga lume și care furnizează evaluări esențiale privind evoluția climei și impactul activităților umane asupra mediului.
Casa Albă afirmă că multe dintre aceste instituții ar susține „politici climatice radicale”, ar încuraja „guvernanța globală” și ar promova programe ideologice incompatibile cu interesele economice ale Statelor Unite. „Aceste retrageri vor pune capăt finanțării și implicării americane în entități care favorizează agende globaliste în detrimentul priorităților naționale”, se arată în comunicatul oficial.
Criticii deciziei avertizează însă asupra consecințelor pe termen lung. Reprezentanții Uniunii Oamenilor de Știință Îngrijorați, o organizație non-profit din SUA, au descris retragerea drept „un nou nivel alarmant” în relația administrației Trump cu știința și cooperarea internațională. Rachel Cleetus, director de politici publice în cadrul organizației, a declarat pentru agenția AFP că măsura demonstrează determinarea unei administrații „autoritariste și anti-știință” de a sacrifica sănătatea și siguranța populației, subminând în același timp stabilitatea globală.
Decizia nu este lipsită nici de controverse juridice. Constituția Statelor Unite prevede că președintele poate încheia tratate internaționale cu acordul a două treimi din Senat, însă nu specifică clar procedura de retragere din astfel de acorduri. Din acest motiv, experții în drept constituțional avertizează că inițiativa lui Trump ar putea fi contestată în instanță, deschizând un nou front de confruntare politică și legală.
Retragerea din aceste organizații vine în continuarea unei serii de decizii similare. Anul trecut, Donald Trump a anunțat, pentru a doua oară, ieșirea Statelor Unite din Acordul de la Paris, considerat cel mai important pact internațional pentru limitarea creșterii temperaturilor globale. Totodată, administrația americană a refuzat să trimită o delegație oficială la summitul climatic COP30, organizat în Brazilia, un gest interpretat de comunitatea internațională drept un semnal clar de distanțare față de eforturile colective de combatere a crizei climatice.
În timp ce susținătorii lui Trump văd aceste măsuri ca pe o reafirmare a suveranității și a priorităților economice ale Statelor Unite, criticii avertizează că retragerea Americii din aceste structuri riscă să lase un gol periculos într-un moment în care provocările globale de la schimbările climatice la conflicte armate și crize umanitare necesită mai mult ca oricând cooperare și coordonare internațională.