Statele Unite explorează ideea extinderii modelului de „Consiliu pentru Pace” dezvoltat pentru Fâșia Gaza, pentru a include și alte țări afectate de conflicte, precum Ucraina și Venezuela. Inițiativa, inspirată din planul președintelui Donald Trump pentru reconstrucția postbelică a Gazei, ar putea deschide o nouă etapă în implicarea americană în gestionarea conflictelor internaționale. Deocamdată, detaliile privind funcționarea unui Consiliu pentru Pace destinat Ucrainei rămân în mare parte necunoscute.
Trump a lansat oficial Consiliul pentru Pace din Gaza pe 15 ianuarie, printr-o postare pe Truth Social, marcând începutul celei de-a doua faze a planului său de stabilire a păcii pe termen lung între Israel și Palestina.
Consiliul, prezidat de Trump, ar urma să coordoneze administrarea temporară și reconstrucția Fâșiei Gaza, implicând lideri mondiali și experți economici. Printre membrii numiți se află Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, și prim-ministrul canadian Mark Carney. Lista completă, ce urmează să fie dezvăluită la Forumul Economic Mondial de la Davos, include și trimiși speciali implicați în negocierile dintre Ucraina și Rusia: Steve Witkoff, Jared Kushner și secretarul de stat Marco Rubio.
Propunerea unui consiliu similar pentru Ucraina apare în contextul unei intensificări a negocierilor internaționale privind pacea și reconstrucția postbelică. Președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu Trump la Davos, unde va fi discutat un plan economic pe zece ani, evaluat la 800 de miliarde de dolari, menit să reconstruiască infrastructura și să revitalizeze economia Ucrainei după încetarea ostilităților.
Deși detaliile despre structura și mandatul Consiliului pentru Pace în Ucraina sunt încă limitate, o sursă apropiată administrației Trump a declarat că ideea ar putea funcționa ca „un fel de substitut neoficial al ONU”, un organism paralel capabil să gestioneze conflicte internaționale complexe, dincolo de Fâșia Gaza.
Un înalt oficial ucrainean a declarat că inițiativa ar putea reprezenta un pas crucial în asigurarea unei păci durabile în Ucraina. Consiliul ar urma să includă reprezentanți ucraineni, europeni, ruși și membri NATO, fiind prezidat de Trump. Pe 26 decembrie, președintele Zelenski a declarat că un plan de pace în 20 de puncte este finalizat în proporție de 90%, deschizând astfel drumul negocierilor internaționale pentru un armistițiu.
Mai multe țări occidentale au început să ia în considerare desfășurarea de trupe ca parte a unei misiuni multinaționale postbelice, menită să asigure respectarea acordului de pace. La începutul acestei luni, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție prin care se angajează să participe la această desfășurare, în calitate de copreședinți ai așa-numitei „Coaliții a Bunăvoinței”.
Liderii europeni, care se vor întâlni cu Zelenski și Trump pe 21 ianuarie, vor discuta despre obținerea aprobării SUA pentru desfășurarea forțelor multinaționale în Ucraina, după încetarea focului. Această strategie ar putea oferi un cadru internațional robust pentru securizarea regiunilor devastate de război și prevenirea reluării ostilităților.
De luni de zile, Trump conduce eforturi pentru negocierea unui armistițiu între Rusia și Ucraina, fără rezultate concrete. În timp ce Kievul a acceptat în principiu mai multe propuneri de pace susținute de SUA, Moscova a respins constant orice acord, continuând războiul declanșat acum aproape patru ani. Intensificarea atacurilor asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv asupra sistemelor de energie și transport, a agravat situația populației, lăsând mari părți din Kiev în frig extrem și dificultăți majore de trai.
În acest context, Trump a sugerat că Ucraina nu este încă pregătită să pună capăt războiului, afirmând că „președintele Putin este gata să încheie un acord, însă Ucraina este mai puțin pregătită să facă acest pas”, adăugând că „trebuie să-l convingem pe președintele Zelenski să fie de acord”.
Crearea unui Consiliu pentru Pace în Ucraina ar marca o schimbare semnificativă în modul în care SUA și partenerii săi occidentali abordează conflictele internaționale. Mai mult decât un simplu mecanism de reconstrucție, consiliul ar putea funcționa ca o platformă de coordonare politică și economică, implicând simultan lideri globali, experți economici și oficiali din zonele de conflict. Dacă planul va fi implementat, acesta ar putea deveni un precedent pentru gestionarea altor conflicte globale, de la Venezuela la alte regiuni afectate de război.