SUA restrictioneaza forarea si mineritul in zona salbatica a statului Alaska, infuriind autoritatile locale

Administratia Biden a luat masuri pentru a limita atat forarile de petrol si gaze, cat si mineritul in Alaska, infuriind autoritatile locale care au spus ca restrictiile vor costa locuri de munca si vor face ca SUA sa se bazeze pe resurse straine, dar pe placul ecologistilor, potrivit Reuters.

Masurile sunt aliniate cu eforturile presedintelui Joe Biden de a controla activitatile de petrol si gaze pe terenurile publice si de a conserva 30% din terenurile si apele SUA pentru a combate schimbarile climatice.

Departamentul de Interne a finalizat un regulament pentru a bloca dezvoltarea forajelor pe 40% din Rezervatia Nationala de Petrol din Alaska pentru a proteja habitatele pentru ursi polari, caribu si alte animale salbatice, precum si modul de viata al comunitatilor indigene.

Agentia a mai spus ca va respinge o propunere a unei agentii de stat de a construi un drum de 340 km destinat sa permita dezvoltarea minei in districtul minier Ambler.

Agentia a mentionat riscurile pentru populatiile de caribou si pesti pe care se bazeaza zeci de comunitati native pentru subzistenta.

„Sunt mandru ca administratia mea ia masuri pentru a conserva mai mult de 13 milioane de acri in Arctica de Vest si pentru a onora cultura, istoria si intelepciunea nativilor din Alaska care au trait si au administrat aceste pamanturi din timpuri imemoriale”, a spus Biden intr-o declaratie.

NPR-A, asa cum este cunoscut, este o zona de 23 de milioane de acri (93 de milioane de hectare) in partea de nord a statului, care este cea mai mare suprafata de teren public salbatic din Statele Unite. Noua regula ar interzice forarea de petrol si gaze pe 10,6 milioane de acri (4,3 milioane de hectare), limitand in acelasi timp dezvoltarea a peste 2 milioane de acri suplimentari (809.000 de hectare).

Regula nu ar afecta operatiunile existente sau aprobate pana acum.

In prezent, contractele de leasing de petrol si gaze acopera aproximativ 2,5 milioane de acri (1 milion de hectare).

Populatia nativa a Alaska este impartita in ceea ce priveste dezvoltarea industriei petrolului si a gazelor, iar unele grupuri s-au opus ferm deciziei administratiei, spunand ca impozitele incasate ajuta la sprijinirea scolilor si a infrastructurii din comunitatile lor.

„Regula NPR-A va rani tocmai locuitorii pe care guvernul federal pretinde sa-i ajute, reducand anii de progres, saracind comunitatile si punand in pericol cultura noastra Inupiaq”, a declarat presedintele Voice of the Arctic Inupiat, Nagruk Harcharek.

Proiectul Ambler Access, propus de Autoritatea de Export pentru Industrie si Dezvoltare din Alaska, ar permite dezvoltarea minelor intr-o zona cu zacaminte de cupru, zinc si plumb si va crea locuri de munca, a spus autoritatea.

Biroul de gestionare a terenurilor din cadrul Departamentului de Interne a publicat analiza de mediu a proiectului, recomandand sa nu se ia „nicio masura”. Acum se asteapta decizia finala a Departamentului de Interne.
Ambler Metals, o companie care incearca sa dezvolte regiunea, a spus ca nu va renunta.

„Ramanem angajati in acest proiect important si vom continua sa avansam folosind toate caile posibile”, a declarat Kaleb Froelich, directorul general al companiei, intr-un comunicat.

Senatorii republicani din Alaska si din alte cateva state au sustinut joi o conferinta de presa pentru a critica deciziile mult anticipate ale administratiei.

„Cand renuntati la resursele noastre, cand spuneti ca nu puteti sa forati, nu puteti produce, nu puteti explora, nu o puteti muta – aceasta este nesiguranta energetica despre care vorbim. Inca vom avea nevoie de germaniu, galiu, cupru. Inca vom avea nevoie de petrol. Dar pur si simplu nu il vom obtine din Alaska”, a spus senatorul Lisa Murkowski.

Ecologistii au laudat masurile de protejare a habitatelor si a resurselor culturale. „Pe masura ce Arctica sufera schimbari climatice dramatice, aceasta noua regula este absolut necesara pentru a proteja pasarile, caribu si pestii”, a declarat David Krause, director executiv interimar la Audubon Alaska.