Succes major al guvernării Bolojan. Comisia Europeană a aprobat 2,62 miliarde de euro pentru România în cadrul PNRR

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Comisia a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător cele 38 de jaloane şi 24 de ţinte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului economic şi financiar, care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România va putea avea loc după avizul Comitetului şi după adoptarea deciziei de plată de către Comisie.

Cloud guvernamental şi peste 30 de instituţii publice conectate

Una dintre principalele măsuri incluse în cererea de plată vizează implementarea cloudului guvernamental.

Potrivit Comisiei Europene, România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea infrastructurii guvernamentale de cloud, iar peste 30 de instituţii publice sunt deja conectate.

„Trebuie să fim pregătiți”: Comandantul forțelor terestre germane avertizează că Rusia ar putea ataca NATO în 2029 sau chiar mai devreme

CTP, atac dur la adresa lui Matei Păun: „Vă miră faptul că putinistul ăsta fervent îl îndeamnă pe Nicușor Dan să se apropie de PSD? Este firesc!”

Măsura are ca obiectiv modernizarea administraţiei publice prin îmbunătăţirea schimbului de date şi dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente şi mai uşor de utilizat.

Măsuri pentru decarbonizarea transporturilor şi a energiei

Cererea de plată include şi măsuri privind decarbonizarea sectorului transporturilor şi a sectorului energetic.

Comisia Europeană arată că România a adoptat măsuri pentru accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Printre acestea se află introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule şi reducerea treptată a dependenţei de producţia de energie electrică pe bază de cărbune.

Revizuirea cadrului fiscal

O altă componentă importantă este revizuirea cadrului fiscal.

Potrivit Comisiei, România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul fiscal să devină mai echitabil şi mai eficient, prin reducerea sarcinii administrative şi îmbunătăţirea respectării obligaţiilor fiscale.

Reforma urmăreşte simplificarea procedurilor, o distribuţie mai echilibrată a sarcinii fiscale, consolidarea finanţelor publice şi promovarea unui mediu mai favorabil pentru întreprinderi.

România a depus cererea de plată în decembrie 2025

România a transmis cea de-a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României include investiţii şi reforme care urmăresc ca societatea şi economia să devină mai sustenabile, mai reziliente şi mai pregătite pentru tranziţia verde şi cea digitală.

Planul este finanţat cu 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi şi 7,84 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Fondurile plătite României prin MRR vor ajunge la 12,97 miliarde de euro

Odată cu aprobarea celei de-a patra cereri de plată, fondurile plătite României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor ajunge la 12,97 miliarde de euro.

Suma include prefinanţarea de 3,79 miliarde de euro primită în 2021 şi 2022, precum şi o prefinanţare de 288 de milioane de euro primită în ianuarie 2024.

Potrivit Comisiei Europene, această sumă reprezintă 60,6% din totalul fondurilor din planul României. Până acum au fost evaluate 62% dintre jaloanele şi ţintele din PNRR.

Termenul pentru implementarea jaloanelor restante este august 2026

Comisia Europeană aminteşte că Mecanismul de redresare şi rezilienţă se încheie la sfârşitul anului 2026.

Statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele şi ţintele restante până în august 2026 şi să depună ultimele cereri de plată până la sfârşitul lunii septembrie 2026.

Siegfried Mureșan: ”Sunt exact măsurile pentru care PSD și AUR au demis Guvernul Bolojan”

”Reformele pentru care Uniunea Europeană a aprobat astăzi pentru România 2,62 miliarde de euro sunt exact măsurile pentru care PSD și AUR au demis Guvernul Bolojan.

Cererea de plată nr. 4 a inclus 62 de ținte și jaloane, inclusiv reforma fiscală și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat. Iar acest lucru ne-a adus 2,62 de miliarde de euro.

Premierul Bolojan a luat aceste măsuri pentru că sunt în beneficiul românilor.

PSD a contestat aceste măsuri deoarece sunt împotriva intereselor clientelei de partid. Ca atare, dacă era după PSD, probabil nu am fi primit niciodată integral această tranșă din PNRR”, a anunțat europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.