Succes major pentru Bolojan: primarii și aleșii locali îl susțin, nu mai vor nici ei cu PSD. Sondaj în județul Alinei Gorghiu

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Deputata Alina Gorghiu a susținut în ședință că primarii din teritoriu cer coabitarea cu pesediștii, în pofida votului anterior, fiind nevoie de ”continuitate, stabilitate și de ținerea la distanță a pericolului extremist”.

„29 din cei 30 de primari liberali din Argeș sunt pentru așa ceva”, a spus Gorghiu.

Euronews România a publicat însă datele unui sondaj realizat pe grupul aleșilor locali ai PNL din Argeș din care rezultă cu totul altceva.

OMS declară urgență internațională din cauza focarului de Ebola din Congo: zeci de decese și risc de extindere regională

Legiunea Mării Negre. Reportaj în mijlocul unei unități secrete din Ucraina care schimbă cursul războiului

Astfel, au fost înregistrate 12 voturi pentru un guvern minoritar cu premier PNL și fără PSD, niciun vot pentru continuarea colaborării cu PSD, 25 de voturi pentru trecerea în opoziție, în sprijinul rezoluției propuse de Ilie Bolojan, și 7 voturi pentru un guvern PNL-USR.

Opțiunea de vot a fost „una sau mai multe”.

Oficial, Alina Gorghiu a transmis, marți, că PNL trebuie să rămână unit și că deciziile importante nu trebuie luate „la cald”.

„Este multă emoție în aceste ore. Și e firesc. O moțiune de cenzură, căderea unui guvern, tensiuni politice, toate produc reacții puternice. Dar exact în astfel de momente, deciziile importante nu trebuie luate la cald. Partidul ăsta trebuie să rămână unit! PNL este un partid istoric, un partid de stat, un partid care a ținut România pe direcția euroatlantică în cele mai complicate momente. Nu suntem un partid al reacțiilor impulsive și nici al fugii de responsabilitate”, a scris Alina Gorghiu, marți, pe Facebook.

Surse: Tabăra sudistă încearcă să forțeze un congres

Potrivit surselor Euronews România, tabăra sudistă din PNL lucrează deja intens pe lângă șefi de consilii județene și primari, pentru ca aceștia să își exercite influența asupra parlamentarilor din propriile circumscripții.

Scopul ar fi fost forțarea unui congres în care liberalii să decidă că viitorul partidului este tot la guvernare.

Potrivit surselor citate, dacă masa critică din PNL se va orienta spre continuarea relației cu PSD, tabăra sudistă speră ca această decizie să ducă la diminuarea influenței politice a lui Ilie Bolojan și, posibil, chiar la plecarea acestuia din partid.

Amintim că la rezoluția propusă de Ilie Bolojan privind intrarea în opozișie, s-au abținut Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu, Adrian Veștea, Cătălin Predoiu, Monica Anisie, Alexandru Popa, Adrian Cozma, Toma Petcu și Ion Iordache.

Rezoluția lui Bolojan

Ilie Bolojan a anunțat, marti seara, dupa ședinta conducerii PNL, că partidul va intra în opoziție, unde va construi un ”pol de modernitate”.

”A fost o dezbatre lungă. Au fost discuții legate de traiectoria PNL, despre ce trebuie să facem mai departe pentru România și pentru cetățenii ei.

PNL confirmă că este un partid cu demnitate, care va lucra în anii următori pentru a constitui un pol de modernitate, un stat care creează condiții de prosperitate pentru cetățenii noștri”, a spus Bolojan.

Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a dat citire apoi unei rezoluții adoptate de conducerea PNL care statuează că ”PNL rămâne în opoziție”.

”Criza politică a fost generată de către PSD prin boicotarea programului de guvernare. PSD e responsabil pentru agravarea crizei politice care a culminat cu inițierea și votarea moțiunii de cenzură.

Partidele care au creat criza politică au datoria să-și asume deciziile politice. PSD ar trebui să-și asume guvernarea. În acest nou context politic, PNL își menține deciziile anterioare și rămâne în opoziție”, a spus Ciucu.

Rezoluția integrală a PNL

„Având în vedere rezultatul votului exprimat în Parlamentul României asupra moțiunii inițiate de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin care s-a creat, de facto, o nouă majoritate parlamentară, Partidul Național Liberal (PNL), în acord cu deciziile statutare adoptate anterior ca răspuns la criza politică declanșată de PSD, adoptă prezenta decizie:

Clarificarea responsabilității politice

Criza politică a fost generată de PSD prin boicotarea sistematică a Programului de guvernare la negocierea și adoptarea căruia a participat în mod direct. Reformele asumate prin acest program de către toate partidele care l-au adoptat au fost întârziate sau compromise de liderii social-democrați. PSD este astfel responsabil pentru agravarea crizei politice, care a culminat cu inițierea și votarea moțiunii de cenzură. Prin asocierea la inițierea și votarea moțiunii de cenzură, AUR partajează responsabilitatea politică, în egală măsură, cu PSD. Partidele care au creat criza politică au datoria să-și asume consecințele.

2. Asumarea guvernării de către nouă majoritate creată de PSD

PSD a acționat pentru destrămarea coaliției de guvernare formate anul trecut, iar apoi, împreună cu AUR, a creat majoritatea parlamentară pentru inițierea și adoptarea moțiunii de cenzură și demiterea Guvernului. În consecință, ar trebui ca PSD să-și asume guvernarea și să nu fugă de răspundere, așa cum a făcut în ultimele luni.

În condițiile în care PSD nu și-a respectat angajamentele asumate, nici partenerii de coaliție, și a acționat în mod iresponsabil în acest context dificil pentru România, nu mai este un partener credibil pentru PNL în procesul de formare a unui nou guvern.

3. Poziția PNL în actualul context politic

În acest nou context politic, PNL își menține deciziile adoptate de forurile statutare și de grupurile parlamentare și va rămâne în opoziție, exercitând un rol activ, responsabil și constructiv, în interesul cetățenilor și al stabilității economice.

4. Angajamentele PNL

PNL își reafirmă angajamentele, pe care le va susține și în opoziție cu toate mijloacele parlamentare în perioada următoare:

finalizarea obiectivelor din PNRR și adoptarea legislației pentru îndeplinirea jaloanelor;

susținerea programului de relansare economică;

Programul SAFE;

procesul de aderare la OECD;

menținerea echilibrelor bugetare”.

Dintre cei 54 de lideri PNL prezenți la ședința BPN, 50 au votat pentru ca partidul să intre în opoziție.

Printre cei care au venit alături de Bolojan la declarații nu s-au aflat și PNL-iștii susținători ai unor noi discuții cu PSD, precum Cătălin Predoiu și Nicoleta Pauliuc.

Bolojan, creștere uriașă în sondaje

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, a anunțat marți seara că, în săptămâna dinaintea moţiunii de cenzură, PNL se afla cu 4 puncte peste PSD în intenţia de vot pe segmentul alegătorilor mobilizaţi, iar Ilie Bolojan crescuse cu 8 puncte în clasamentul încrederii.

Remus Ştefureac a explicat că INSCOP nu a publicat aceste date în zilele tensionate dinaintea votului asupra moţiunii, pentru a nu influenţa jocul politic.

„În săptămâna de dinaintea moţiunii, PNL avea 4 puncte peste PSD în clasamentul intenţiei de vot pe alegătorii mobilizaţi, iar în 3 săptămâni de blitzkrieg politic, Ilie Bolojan a crescut cu 8 puncte în clasamentul încrederii. Nu am publicat cifre zilele acestea pentru că nu suntem implicaţi în jocul politic şi nici nu acţionăm ca instrumente de reglaj”, a transmis directorul INSCOP.

Conform lui Ștefureac, Bolojan este acum politicianul cu cea mai mare cotă de încredere.

El a subliniat că sondajele de opinie nu trebuie folosite ca instrumente de intervenţie politică.

„Pentru că nu acesta este rolul sondajelor de opinie. Cel puţin nu al sondajelor INSCOP”, a adăugat Ştefureac.

Remus Ştefureac a precizat că nu se lansează în speculaţii privind evoluţia opiniei publice după votul din Parlament şi că este nevoie de măsurători realizate după ce se mai reduce tensiunea politică.

„Rămâne de văzut cum vor arăta lucrurile după moţiune. Nu ne aruncăm în speculaţii, ci măsurăm obiectiv, cu instrumente solide”, a transmis directorul INSCOP.

El a atras atenţia că opinia publică se poate modifica rapid în perioade de criză, în funcţie de intensitatea evenimentelor şi de efectele economice şi sociale.

„Opinia publică e întotdeauna fluidă în perioade de criză politică, în funcţie de intensitatea evenimentelor politice şi a consecinţelor economice-sociale. De aceea, lucrurile trebuie să se aşeze puţin după emoţia acestor zile. Invitaţia la calm este bună”, a afirmat Remus Ştefureac.