Suma exacta. SUA au cheltuit 2,26 trilioane de dolari in Afganistan: „Si pentru ce?”

analize

Din 2001 incoace, Statele Unite au cheltuit 2,26 trilioane de dolari in Afganistan, conform calculelor efectuate Universitatea Brown, anunta Al Jazeera. O investitie care a dus la un sfarsit haotic si umilitor al celui mai lung razboi american, mentioneaza postul de stiri.

In timp ce imaginile cu afganii care se inghesuie pe aeroportul din Kabul, incercand cu disperare sa fuga de regimul taliban, inunda ecranele din intreaga lume, sumele uriase cheltuite de SUA pentru a incerca sa transforme Afganistanul intr-o democratie liberala merita un audit amanuntit. In caz contrar, lectiile pot fi uitate si greselile tragice pot fi repetate.

Fundamentul oricarui efort de construire a unei natiuni este securitatea. Daca oamenii nu se simt in siguranta, instabilitatea si coruptia infloresc, in timp ce economia se ofileste.

Din 2001, SUA au cheltuit 2,26 trilioane de dolari in Afganistan, conform calculelor Proiectului privind costurile razboiului de la Universitatea Brown. Cea mai mare parte – aproape 1.000 de miliarde de dolari – a fost cheltuita  de la bugetul pentru Operatiuni de contingenta peste mari al Departamentului Apararii. A doua cea mai mare rubrica – 530 de miliarde de dolari – este reprezentata de plata dobanzilor pentru banii imprumutati de guvernul american pentru a finanta razboiul.

Cu toate acestea, cu toate aceste trilioane, Afganistanul are inca una dintre cele mai slabe economii de pe planeta. Anul trecut, presedintele Ashraf Ghani a declarat ca 90% din populatie traieste cu mai putin de 2 dolari pe zi.

Intre timp, economia ilicita a cunoscut un boom. Dupa ce fortele americane i-au alungat pe talibani de la putere in 2001, Afganistanul si-a consolidat pozitia de principal furnizor mondial de opiu si heroina – o coroana pe care probabil ca o va pastra in conditiile in care talibanii vor iesi din nou victoriosi.

Acum, presedintele Ashraf Ghani a fugit din tara, iar talibanii isi fac selfie-uri in spatele biroului sau. Iata la ce a dus o investitie de 2 trilioane de dolari pentru SUA: un sfarsit haotic si umilitor al unui razboi de 20 de ani.

Din 2001, SUA au alocat peste 144 de miliarde de dolari pentru reconstructia Afganistanului. O mare parte din acesti bani au mers catre antreprenori privati si ONG-uri carora guvernul SUA le-a incredintat sarcina de a pune in aplicare programe si proiecte pentru a consolida fortele de securitate ale Afganistanului, a imbunatati guvernarea, a contribui la dezvoltarea economica si sociala si a combate drogurile ilicite.

Cel mai grav esec al acestor eforturi de reconstructie – si cel mai costisitor – a fost cel al celor 88,3 miliarde de dolari cheltuiti pentru instruirea si echiparea armatei afgane din mai 2002 pana in martie anul acesta.

Armata afgana a fost insarcinata cu respingerea talibanilor si a altor grupuri armate precum al-Qaeda si ISIL, care reprezentau o amenintare existentiala pentru guvernul afgan sustinut de SUA. Insa rapiditatea cu care cei 300.000 de soldati au depus armele in fata avansului talibanilor a tradat cat de putina incredere aveau soldatii tarii in institutia pe care o serveau si in guvernul national pe care jurasera sa il apere.

Factorii istorici si culturali unici ai Afganistanului au contribuit, fara indoiala, la modelarea acestui rezultat. Dar si slaba monitorizare si evaluare a eforturilor SUA sunt de vina pentru ca au fost aruncati bani buni dupa bani rai.

Acesta este motivul pentru care Congresul SUA a creat SIGAR – Inspectorul General Special pentru Reconstructia Afganistanului. Din 2008, acesta auditeaza si evalueaza eforturile de reconstructie ale Washingtonului in Afganistan. Rapoartele pe care le intocmeste se remarca prin clarviziune si prin tendinta de a evidentia fara menajamente risipa, frauda si abuzurile.

De exemplu, un raport din 2017 privind eforturile SUA de instruire a fortelor de securitate afgane a constatat ca termenele „constranse din punct de vedere politic” ale Washingtonului „au subestimat in mod constant rezistenta insurgentei afgane”, supraestimand in acelasi timp capacitatile fortelor guvernamentale afgane. SUA au gresit, de asemenea, a declarat SIGAR, incercand sa implementeze arme occidentale avansate si sisteme de management pe o forta de lupta in mare parte analfabeta – perpetuand dependenta afgana de fortele americane in loc sa creeze o armata afgana care sa poata sta si lupta pe cont propriu. SIGAR a constatat, de asemenea, ca instrumentele care au fost folosite pentru a monitoriza si evalua progresul eforturilor de instruire ale SUA au mascat „factori cum ar fi coruptia si vointa de a lupta”.

Luna trecuta, SIGAR a publicat cel de-al zecelea raport privind „Lectiile invatate” in Afganistan. „In medii imprevizibile si haotice precum Afganistanul, o supraveghere deficitara sau o implementare necorespunzatoare pot ameninta relatiile cu comunitatile locale, pot pune in pericol vietile personalului guvernamental american si afgan si ale civililor si pot submina obiectivele strategice”, a scris inspectorul general John F Sopko in rezumatul executiv.

In 324 de pagini, raportul reprezinta o lectura densa, dar importanta. Avand un loc in primul rand la accidentul de tren cu incetinitorul al implicarii americane in Afganistan, Sopko a evidentiat unde se va simti probabil impactul real al activitatii biroului sau.

„Este aproape axiomatic faptul ca Statele Unite se implica periodic in eforturi de reconstructie pe scara larga”, a scris el. „In cazul in care Statele Unite se vor gasi implicate intr-un altul – chiar si peste cativa ani sau decenii – constatarile, lectiile si recomandarile prezentate aici se pot dovedi utile”.

Utile intr-adevar. Pentru Afganistan, insa, aceste lectii au venit prea tarziu.

Urmareste-ne si pe:

Mai mult despre:

Comentarii: