Suma uriasa. Primele detalii, ce cuprinde planul UE de relansare economica dupa COVID-19. Pachet de ordinul miilor de miliarde de dolari
Pachetul de stimulare a relansarii economice a Uniunii Europene dupa criza coronavirusului va fi de ordinul miilor de miliarde de dolari. Reuters, citata de Agerpres, a trecut vineri in revista detaliile care apar in declaratii publice ale presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ale comisarului european pentru buget, Johannes Hahn, si intr-o nota interna a Comisiei Europene.
Liderii Uniunii urmeaza sa revizuiasca la jumatatea lui mai planul general aflat in prezent in lucru, care consta dintr-o combinatie de imprumuturi si granturi si ar urma sa fie sustinut de investitii private.
Presedinta CE a declarat ca planul urmeaza sa ofere un sprijin in valoare de cel putin 1000 de miliarde de euro si ca schema ar putea dura trei ani. Ea a lasat insa sa se inteleaga ca suma ar putea fi mult mai mare, iar in nota interna a Comisiei, consultata de Reuters, se mentiona in paranteze suma de 2000 de miliarde – scrisa cu creionul, ceea ce arata ca s-ar putea modifica.
O parte din bani va fi furnizata sub forma de lichiditati, la care se va adauga efectul de amplificare observat deja la schema de investitii utilizata in UE in ultimii cinci ani. Uniunea va cheltui direct o suma mica pentru finantarea partii mai riscante a investitiei, iar transa respectiva va fi prima din care vor fi suportate eventuale pierderi. Partea mai mare va proveni din capitaluri private.
Planul de relansare ar urma sa inceapa la 1 ianuarie 2021, odata cu urmatorul buget pe termen lung al Uniunii, dar numai daca pana atunci se ajunge la un acord privind planul fiscal, ceea ce – observa Reuters – nu este sigur. Unii lideri au cerut CE sa propuna modalitati de a asigura chiar de acum bani pentru repornirea economiilor, iar executivul UE studiaza solutii pentru o „punte”.
Inca nu s-a stabilit proportia in pachet a imprumuturilor si a granturilor (credite nerambursabile). Tarile din nordul UE prefera prima varianta, cele din sud insista ca trebuie evitata acumularea unor datorii nesustenabile – rezuma Reuters situatia.
Nota citata de agentie arata intentia Comisiei de a imprumuta de pe piata circa 320 de miliarde de euro, facand uz de ratingul AAA pentru a obtine conditii avantajoase. Ulterior, circa jumatate din bani urmeaza sa fie imprumutati mai departe guvernelor nationale, iar daca efectul de parghie duce la o amplificare de 10 ori – cum a sugerat deja Comisia – ar rezulta investitii in valoare de 1500 – 1600 de miliarde de euro. Imprumuturile ar urma sa fie pe termen lung, dar inca neprecizat de CE.
Ar fi necesare garantii suplimentare din partea guvernelor in bugetul UE, alimentat din taxe vamale de import, TVA si contributiile nationale. Bugetul european nu poate functiona cu deficit, deci angajamentele guvernelor sunt intotdeauna ceva mai mari decat platile.
In prezent, aceste angajamente sunt plafonate la 1,2% din produsul intern brut al Uniunii, iar platile la circa 1,1%. Pentru a putea imprumuta cele 320 de miliarde, Comisia doreste ridicarea nivelului angajamentelor la 2% timp de doi sau trei ani – o crestere teoretica, din care se vor face trageri doar daca este necesar. Ar rezulta insa un „spatiu fiscal” de 110 miliarde de euro anual, care ar putea fi utilizat ca garantie pentru investitori. In trei ani, Comisia ar putea astfel imprumuta de pe piata peste 300 de miliarde de euro.
Cealalta jumatate din sumele imprumutate ar urma sa mearga la bugetul pe termen lung, din care se acorda credite nerambursabile. UE va trebui insa sa achite imprumuturile din care s-au alocat granturi, iar nota interna propune ca rambursarea sa se faca dupa 2027, pe o perioada lunga sau din surse bugetare noi. Printre acestea au fost deja mentionate taxe pe dioxidul de carbon, pe materialele plastice sau pe tranzactiile financiare. Alte surse posibile sunt un Dispozitiv de Redresare si Rezilienta in valoare de 200 de miliarde de euro inclus in buget, si doua fonduri de cate 200 de miliarde, pentru recapitalizarea companiilor solide, respectiv pentru crearea autonomiei strategice a lanturilor de aprovizionare vitale la nivel european.
In fine, bugetul ar urma sa redirectioneze fonduri de coeziune in valoare de 50 de miliarde de euro, utilizate pentru egalizarea nivelului de trai intre statele membre ale UE. Banii respectivi ar putea fi folositi in 2021 si 2022 pentru refacerea pietei muncii, pentru sistemele de sanatate si pentru intreprinderile mici si mijlocii.
