Sumele prevăzute în noua lege a salarizării pentru educație și sănătate sunt „maximul pe care România și-l permite”, afirmă ministrul interminar al muncii, Dragoș Pîslaru

Adaugă ca sursă preferată pe Google

El spune că aproape 6 miliarde de lei prevăzuți pentru educație și sănătate reprezintă „maximul pe care România și-l permite în acest moment” și avertizează că promisiunile privind majorări suplimentare, fără acoperire bugetară, ar putea afecta stabilitatea financiară a țării.

Pîslaru avertizează asupra riscului de populism înainte de 2028

Dragoș Pîslaru susține că adoptarea noii legi a salarizării este importantă nu doar pentru respectarea angajamentelor asumate prin PNRR, ci și pentru credibilitatea financiară a României în fața investitorilor și a agențiilor de rating.

Procurorul CSM Claudiu Sandu îl critică dur pe Nicușor Dan: „Credeam că un președinte trebuie să lupte din prima zi cu pericolul corupției”

Fermierii vor ocupa Piața Victoriei, într-un protest neautorizat, și amenință că vor rămâne în stradă mai multe zile

„Înțelegerea mea este că două dintre partide sunt de acord să susțină proiectul legii salarizării”, a declarat ministrul, explicând că responsabilitatea politică este legată de mai mult decât de jalonul din PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro.

Potrivit lui Pîslaru, există o legătură directă între reforma salarizării și perspectiva finanțelor publice. „Există o corelație între reforma pe care o avem pe PNRR și predictibilitatea în finanțele publice pe care se așteaptă să vadă investitorii internaționali și, evident, agențiile de rating”, a spus demnitarul român într-o intervenție la Digi24.

Ministrul avertizează în special asupra anului electoral 2028, când presiunile pentru creșterea cheltuielilor publice ar putea deveni mai mari. „Tot acest efort ar putea fi irosit dacă începem din nou să intrăm într-o epocă în care se fac promisiuni nefondate”, a afirmat Pîslaru, referindu-se la măsurile de ajustare fiscală adoptate în ultima perioadă.

În opinia sa, România nu își poate permite să promită creșteri salariale care nu au o sursă clară de finanțare. „Dacă în acest moment intrăm din nou într-o zonă populistă, în care promiți bani pe care nu îi ai la buget”, există riscul ca țara să se îndepărteze de obiectivul de reducere a deficitului.

„O promisiune de genul ăsta și sărirea peste 12 miliarde de lei cu siguranță este mai rea decât orice fel de penalitate”, a mai spus ministrul.

Aproape 6 miliarde de lei pentru educație și sănătate

Una dintre principalele teme ale negocierilor privind noua lege a salarizării o reprezintă veniturile angajaților din educație și sănătate. Pîslaru spune că a încercat să găsească soluții pentru ca așteptările din cele două domenii să poată fi acoperite fără a pune în pericol echilibrul bugetar.

„Ce am încercat să fac în relația cu Comisia Europeană și cu Ministerul de Finanțe este să explorez orice modalitate prin care am putea eșalona, etapiza, crește bugetele, mai ales pentru educație și sănătate”, a explicat el.

Ministrul afirmă însă că există o limită financiară pe care România nu o poate depăși în actualul context. „Vă spun – și e bine să audă toți profesorii, toate cadrele medicale – că această valoare pe care o avem, de aproape jumătate, de aproape 6 miliarde de lei în bugetul pe care îl avem acum, numai pentru cele două familii ocupaționale, educație și sănătate, este maximul pe care România și-l permite în acest moment”, a declarat Pîslaru.

El a precizat că impactul bugetar al legii a fost estimat inițial la aproximativ 8 miliarde de lei, dar că acesta ar putea ajunge la 12 miliarde de lei în anumite condiții. Ministrul spune însă că discuțiile tehnice cu Comisia Europeană indică mai degrabă scenariul de 8 miliarde de lei.

„Atenție mai degrabă spre 8 decât spre 12, ăsta este un lucru pe care ni l-a spus și Comisia Europeană”, a afirmat Pîslaru.

În final, ministrul a criticat promisiunile politice privind acordarea unor sume suplimentare angajaților din educație și sănătate, dacă acestea nu sunt susținute de resurse bugetare. „Orice fel de promisiune pe care sindicatele o fac, anumite partide o fac sindicatelor, că lasă, venim noi și vă dăm mai mult, este vânare de vânt, este o ipocrizie”, a spus Pîslaru.