Summit in Republica Moldova: Zelenski insista pe candidatura la NATO si pentru avioane de lupta
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat, joi, in cadrul unei intalniri a liderilor euroeni in Republica Moldova, ca Ucraina sa faca parte din alianta militara NATO si a spus ca este increzator ca se va forma o coalitie de tari care sa furnizeze Kievului avioane de lupta occidentale si sisteme de aparare antiracheta Patriot, potrivit Reuters.
Liderul ucrainean a incercat sa intareasca solidaritatea occidentala si sa mentina presiunea pentru un sprijin concret inaintea asteptatei contraofensive a tarii sale impotriva invaziei Rusiei.
Adresandu-se liderilor la inceputul reuniunii, Zelenski le-a cerut membrilor NATO sa ia o decizie clara cu privire la admiterea Ucrainei si, de asemenea, a reiterat apelurile ca avioanele de lupta occidentale sa protejeze cerul ucrainean dupa o noua lovitura asupra Kievului.
Mentionand ca avioanele de lupta F-16 pe care le doreste sunt furnizate de SUA, Zelenski a declarat dupa intalnire ca „a auzit despre un sprijin puternic din partea multor tari”, adaugand: „Cu ajutorul Statelor Unite vom crea aceasta coalitie”.
Luna trecuta, presedintele american Joe Biden a aprobat programele de instruire pentru pilotii ucraineni pe avioanele F-16, care vor dura mai multe luni insa tarile occidentale nu au spus ca vor furniza avioanele.
Pana cand Ucraina va avea avioane de lupta, Rusia va continua sa aiba suprematia aeriana, a spus Zelenski, subliniind importanta de a avea mai multe sisteme de aparare antiaeriana Patriot cat mai repede. „Avem multe sisteme diferite, sunt recunoscator tuturor partenerilor nostri, dar Patriot este Patriot”, a spus el.
Presedintele a spus ca Ucraina cauta garantii de securitate viitoare in cazul in care aderarea la NATO nu este posibila pentru moment, dar a insistat ca cea mai buna garantie de securitate este aderarea. „Viitorul nostru este in UE. Ucraina este pregatita sa adere la NATO”, a spus Zelenski.
Au existat diviziuni intre membrii NATO cu privire la viteza de aderare a Ucrainei, unii temandu-se ca o miscare grabita ar putea aduce alianta mai aproape de o confruntare directa cu Rusia.
„I-am spus presedintelui Zelenski ca vom fi alaturi de Ucraina atata timp cat va fi nevoie”, a declarat presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la o conferinta de presa de incheiere a summit-ului celor 27 de state membre ale UE si a altor 20 de state europene.
Ea a gazduit intalnirea la un castel aflat la doar 20 km de teritoriul ucrainean si in apropiere de regiunea separatista Transnistria, sustinuta de rusi.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, un aliat ferm al Ucrainei, a declarat, la conferinta de presa de inchidere, ca tara sa va ajuta Ucraina sa antreneze piloti de lupta F-16, dar ca Varsovia are prea putine baterii Patriot pentru a furniza si Kievului.
Liderii au folosit intalnirea de joi ca o demonstratie simbolica de sprijin pentru Ucraina si Moldova, abordand si alte probleme, inclusiv cresterea tensiunilor etnice in Kosovo si eforturile pentru o pace durabila intre Armenia si Azerbaidjan.
Zelenski a spus la inceputul intalnirii ca va cauta o invitatie clara a Ucrainei de a se alatura NATO la summitul aliantei de la Vilnius din aceasta vara.
Surse diplomatice au spus ca un discurs al presedintelui francez Emmanuel Macron la Bratislava miercuri in care a cerut extinderea UE „cat mai repede posibil” este un semnal ca Parisul, candva ezitant, va fi de acord ca discutiile de aderare la UE a Ucrainei si Moldovei sa inceapa la sfarsitul anului.
Zelenski a mai spus ca Ucraina lucreaza pentru organizarea unui summit pentru a discuta parametrii pentru incheierea razboiului, dar nu a stabilit inca o data, deoarece Kievul doreste sa aduca mai multe tari la masa.
Moldova, la fel ca Ucraina, a solicitat aderarea la UE anul trecut la scurt timp dupa invazia rusa, iar Chisinaul planuia sa foloseasca summitul pentru a prezenta reformele economice si a statului de drept si pentru a convinge liderii sa deschida discutiile de aderare.
Guvernul a acuzat Rusia ca incearca sa destabilizeze tara preponderent vorbitoare de limba romana prin influenta ei asupra miscarii separatiste din Transnistria preponderent vorbitoare de limba rusa.
UE a incercat, de asemenea, sa foloseasca summitul pentru a aborda tensiunile din nordul Kosovo dintre majoritatea etnica albaneza aflata la guvernare si sarbii minoritari.
Presedintele kosovar Vjosa Osmani a acuzat Serbia ca incearca deliberat sa destabilizeze tara, in timp ce presedintele sarb Aleksandar Vucic a spus ca mingea este in terenul Kosovo pentru a dezamorsa criza.
Summit-ul a fost a doua intalnire a Comunitatii Politice Europene, o creatie a lui Macron. A oferit o oportunitate de a aborda si alte probleme, inclusiv cele dintre Azerbaidjan si Armenia, ai caror lideri erau asteptati sa poarte discutii cu Macron, cancelarul german Olaf Scholz si oficiali UE.
Presedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat ca aceasta este o sansa pentru Azerbaidjan si Armenia de a manifesta „o vointa politica comuna de normalizare a relatiilor dintre cele doua tari”.
