Surpriză, judecătorul Gheorghe Stan și-a făcut apariția la ședința CCR. El își luase concediu paternal

Judecătorul Gheorghe Stan, numit de PSD, și-a făcut apariția la ședința CCR privind pensiile magistraților, deși este în concediu paternal, a declarat surse oficiale pentru aktual24.ro.

Curtea Constituțională se reunește miercuri, 11 februarie, pentru a se pronunța asupra reformei pensiilor magistraților, după mai multe amânări. Însă judecătorul Gheorghe Stan intrase concediu paternal pentru zece zile lucrătoare, începând cu 9 februarie.

Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că, potrivit regulilor de funcționare ale Curții, decizia nu poate fi luată în lipsa unui judecător care a participat la dezbaterile asupra cauzei.

„Am înțeles că e concediu paternal. Dar e o problemă acolo. Aproape sigur vom vedea altă amânare, pentru că ei au început dezbaterile asupra legii, și el făcea parte din complet, la ultima amânare era în complet”, a declarat Zegrean la Antena 3.

Ce scrie presa din Rusia privind decizia României legată de SUA – baza Kogălniceanu. Liderii AUR au mesaje identice

Marea Britanie și aliații discută opțiuni pentru lupta militară împotriva „flotei din umbră” a Rusiei

Fostul judecător constituțional a precizat că, odată începute dezbaterile într-o anumită componență, aceasta nu poate fi modificată.

„Dacă a fost în completul în care au început dezbaterile, judecătorii trebuie să stea până se întoarce, pentru că CCR nu poate judeca cu alți judecători decât cu cei cu care a început dezbaterile”, a afirmat acesta.

Potrivit unor surse din sistemul judiciar, decizia ar putea fi amânată cel puțin până la revenirea judecătorului din concediu, estimată pentru a doua parte a lunii februarie.

Contextul cauzei

Curtea Constituțională a amânat de mai multe ori pronunțarea asupra reformei pensiilor magistraților, ultima amânare fiind decisă la jumătatea lunii ianuarie. Proiectul reprezintă una dintre măsurile importante ale Guvernului, fiind contestat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Judecătorul Gheorghe Stan este membru al Curții Constituționale din anul 2019, anterior ocupând funcții în cadrul Inspecției Judiciare și conducând, pentru o perioadă, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Bolojan, avertisment pentru CCR

Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asupra căreia Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în data de 11 februarie, în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu consecinţa pierderii de către România a sumei de 231 milioane de euro.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează prim-ministrul în scrisoarea adresată preşedintei Curţii Constituţionale.

Sesizarea ICCJ şi Jalonul 215 din PNRR

În document, premierul arată că informarea este transmisă „având în vedere existenţa pe rolul Curţii Constituţionale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate formulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului la data de 2 decembrie 2025”.

Potrivit lui Ilie Bolojan, aspectele semnalate vizează îndeplinirea Jalonului nr. 215, care prevede intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, jalon inclus în PNRR.

Poziţia Comisiei Europene

Premierul menţionează că, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale între reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cei ai Reform and Investment Task Force din cadrul Comisiei Europene, ministrului Dragoş Pîslaru i s-a comunicat că, „pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.

Aceeaşi informare subliniază că evaluarea nu va fi comunicată oficial şi public înainte de data de 11 februarie 2026, urmând ca decizia finală să fie luată după analizarea tuturor informaţiilor transmise de autorităţile române.

Invocarea Constituţiei şi obligaţiilor europene

Ilie Bolojan precizează că a transmis aceste informaţii Curţii Constituţionale „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

Articolul invocat, cuprins în capitolul „Integrare Europeană”, prevede că Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, iar reglementările europene obligatorii au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legislaţia internă.

Declaraţiile premierului

Miercuri seară, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, premierul a declarat că România are, pe jalonul privind pensiile magistraţilor, „o reţinere de aproape 230 de milioane de euro”, iar Comisia Europeană consideră, la acest moment, că Jalonul 215 nu este îndeplinit.

„În momentul de faţă, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit, deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă, şi mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a adăugat că, în cazul în care nu va fi luată o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea pierderii acestor fonduri este „foarte mare”, subliniind că finalizarea clarificărilor este esenţială pentru accesarea unei cereri de plată în valoare totală de 2,6 miliarde de euro, necesară pentru menţinerea ritmului investiţiilor şi plata lucrărilor aflate în derulare.