Surpriză la ședința Coaliției, PSD a renunțat la blocaje. S-au înțeles atât pe pensiile speciale, cât și în privința schimbărilor în administrație

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Surse politice au declarat pentru aktual24.ro că liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au înțeles în privința pensiilor speciale și a pachetului trei de reforme, însă au convenit că vor comunica mâine decizia.

Sursele mai afirmă că Nicușor Dan va avea mâine o nouă rundă de discuții cu reprezentanții magistraților, în încercarea de a obține un acord asupra modificărilor privind pensiile de serviciu. Potrivit acelorași surse, aceasta ar fi ultima tentativă de negociere.

Dacă mâine nu se ajunge la un compromis, nu va mai fi făcută nicio concesie. În acest caz, proiectul va rămâne în forma inițială, care prevede o perioadă de tranziție de 10 ani și un cuantum al pensiei reprezentând 70% din salariul net.

Cuba, sub o presiune tot mai mare după o nouă intervenție a autorităților americane

Directorul general al Chevron avertizează împotriva interdicției „neînțelepte” a lui Trump de a exporta motorină

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în fața primarilor de municipii, că executivul este „foarte posibil” să declanșeze săptămâna viitoare procedura angajării răspunderii pe pachetul legislativ privind reforma administrației locale și centrale, un pachet amplu ce include reducerea cheltuielilor administrative cu 10% și măsuri de eficientizare a instituțiilor publice.

Tot luni, de la ora 18.00, liderii coaliției de guvernare se reunesc într-o ședință decisivă, în care vor fi discutate ultimele detalii privind reforma pensiilor magistraților, respinsă recent de Curtea Constituțională, și pachetul de reformă administrativă, care trebuie adoptat urgent pentru a permite discutarea bugetului pe 2026.

„Foarte posibil să declanșăm angajarea răspunderii săptămâna viitoare”

„După o perioadă prea lungă, am căzut de acord, de principiu, pe acest pachet important, care înseamnă nu doar reduceri de cheltuieli, ci și întărirea capacității administrației de a-și face treaba. Este foarte posibil ca săptămâna viitoare să declanșăm procedurile de angajare a răspunderii pe acest pachet privind administrația locală și centrală”, a spus premierul.

Bolojan a explicat că reducerea cheltuielilor cu 10% este o parte esențială a reformei, iar la nivel local va fi aplicată prin noua grilă derivată din Ordonanța 63, redusă cu aproximativ 30%.

Două scenarii pentru autoritățile locale

„Vor fi două situații: unități care, după noua grilă, au personal sub standard și nu vor avea efect, și unități care depășesc standardul, unde vor fi efecte. Fie reduceți personalul, fie reduceți anvelopa salarială cu 10%.”

Bolojan a precizat că opțiunea reducerii de personal devine obligatorie din 1 ianuarie 2027, până atunci fiind posibilă varianta reducerii fondului de salarii.

Reformă profundă: urbanism, taxe locale, rețineri la sursă și reglementarea jocurilor de noroc

Premierul a subliniat că pachetul legislativ are componente care modernizează administrația: „Se întărește capacitatea administrației în urbanism, în încasarea taxelor și impozitelor, în recuperarea creanțelor prin reținere la sursă, și se introduce testarea anuală pentru menținerea angajaților competenți.”

Autoritățile locale primesc o competență clară în domeniul jocurilor de noroc: interzicere totală, delimitarea zonelor sau introducerea de taxe speciale.

Efectele reale se vor vedea în primăvară

„Dacă nu apar probleme de constituționalitate, pachetul devine operațional în decembrie, dar efectele se vor vedea din primăvară, fiind nevoie de câteva luni pentru implementare”, a mai spus Bolojan.

Bugetul pe 2025: nu poate fi închis în decembrie. „Deficitul ne sufocă”

Premierul a avertizat că România nu va putea finaliza bugetul pe 2025 în luna decembrie, deoarece reformele necesare pentru un buget predictibil trebuie adoptate înainte.

„Este foarte probabil să nu putem închide bugetul în decembrie. Noi trebuie să coborâm deficitul anul viitor spre 6 – 6,5%.”

„Ne-am împrumutat accelerat în ultimii ani”

„Am ajuns la credite de peste 200 de miliarde de euro. Ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 și 30 de miliarde. Problema este dobânda: România plătește dublu față de alte țări.”

„Anul acesta plătim dobânzi de 55 de miliarde de lei, iar anul viitor aproape 12 miliarde de euro. Jumătate din deficit este doar dobânzi. Dacă nu le reducem, ne ducem într-o fundătură.”

Investițiile în 2025: PNRR ocupă aproape tot spațiul bugetar

Bolojan a explicat că România trebuie să cheltuiască 10 miliarde de euro din PNRR în 2025, ceea ce blochează practic deschiderea de noi proiecte.

„Spațiul bugetar pentru investiții este consumat aproape integral de PNRR. Nu vom putea deschide proiecte noi la Transporturi, CNI sau Anghel Saligny.”

Supracontractarea gravă din anii trecuți complică situația: „Pe PNRR aveam 28 de miliarde și am semnat contracte de 47 de miliarde. Chiar și după denunțarea unor contracte, tot avem 4,2 miliarde lei peste ceea ce s-a alocat.”

Guvernul va finanța această sumă prin tăierea altor proiecte naționale.

Impozite pe proprietate majorate din 2025

Premierul a anunțat că marți Parlamentul ar putea adopta pachetul fiscal care crește impozitele pe locuințe și pe mașini: „În toate calculele privind deficitul, aceste majorări sunt vitale. Trebuie să ne încasăm taxele și să reducem gap-ul de TVA.”

Bolojan a atras atenția: „Împrumuturile de 150 de miliarde de lei reprezintă totalul salariilor publice. Total salarii egal total împrumuturi.”

În final, premierul le-a transmis primarilor: „Marja noastră de mișcare este foarte redusă. Jucăm mai mult la impuse. Nu avem multe posibilități.”

Ședința de coaliție: pensiile magistraților și reforma administrației, pe ordinea de zi

Coaliția de guvernare se reunește luni, de la ora 18.00, într-o întâlnire considerată crucială pentru:

• refacerea proiectului privind pensiile magistraților, după respingerea la CCR,
• finalizarea pachetului de reformă administrativă,
• închiderea negocierilor înainte de discuția despre bugetul pe 2026.

Premierul a avertizat recent că, fără aceste reforme, „există riscul foarte mare ca bugetul pe anul viitor să fie compromis”.