Surpriza, PSD se opune deciziei CCR de secretizare a averilor. Grindeanu: „Eu imi voi publica declaratiile de avere si de interese”

Presedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anuntat joi ca el isi va face publice declaratiile de avere in ciuda deciziei CCR care secretizeaza aceste informatii legate de averile demnitarilor statului.

„Sunt pentru transparenta! Eu imi voi publica- in continuare- declaratiile de avere si de interese! Romanii vor fi informati inclusiv de veniturile sotiei”, a anuntat Grindeanu pe Facebook.

Trebuie mentionat ca decizia CCR a fost luata de o majoritate formata din judecatori numiti de PSD si UDMR.

„Potrivit unor surse judiciare, decizia scandaloasa a CCR a fost luata cu scorul de 6 la 3. Au votat pentru secretizarea declaratiilor de avere si de interese Marian Enache, un juristo-securist batran cu 3 pensii si salariu de la CCR (echivalentul a 20.000 de euro net pe luna), Livia Doina Stanciu (model neschimbat de activist PCR in ciuda a 35 de ani de libertate), Varga Atilla, (raportor tele-ghidat de Benke Karoly), Cristian Deliorga (cel salvat de Daniel Morar dupa ce a inceput sa planga la audieri la DNA), Gheorghe Stan, (procurorul mire care a adunat la nunta floarea justitiei pentru a dansa pe mormantul dreptatii din Romania) si Dimitrie Bogdan Licu, procurorul jandarm fara dosare, dar cu functii (si cu privirea tulbure, indeosebi dimineata)”, a relatat jurnalistul Virgil Burla.

Ofensiva Otokar în România. Gigantul turc preia Automecanica Mediaș pentru producția de blindate

Grindeanu insistă: ”Nu este OK că Bolojan nu vrea să facă lumină în cazul fiicei lui Ponta. Putea să fie fata lui Putin sau fata lui Khamenei, nu contează numele”

Comunicatul ANI privind decizia CCR

Decizia CCR de astazi prin care este declarata neconstitutionalitatea unor articole din legea ANI anuleaza caracterul public al declaratiilor de avere si de interese si poate incalca toate angajamentele asumate de Romania la nivel international in ultimii 20 de ani in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei si asigurarea integritatii in functia publica.

Totodata, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele inregistrate de Romania in cadrul exercitiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State impotriva Coruptiei – GRECO).

De asemenea, decizia CCR de astazi poate conduce la anularea publicarii declaratiilor de avere si de interese pe care Agentia le mentine pe pagina sa de Internet, in raport cu argumentatia Curtii Constitutionale. Portalul ANI numara astazi peste 12 milioane de declaratii publicate in baza art. 6 alin. (1) lit. d) si art. 12 alin. (6), articole care astazi au fost declarate neconstitutionale.

Prevederi legale din Legea nr. 176/2010 declarate neconstitutionale prin Decizia CCR de astazi:

Art. 3 alin. (2) – Declaratiile de avere se intocmesc pe propria raspundere si cuprind drepturile si obligatiile declarantului, ale sotului/sotiei, precum si ale copiilor aflati in intretinere, potrivit anexei nr. 1.

Art. 6 alin. (1) lit. d) – Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaratiile de avere si declaratiile de interese au obligatia sa se inregistreze in aceasta calitate pe e-DAI si au urmatoarele atributii: (…) d) asigura afisarea si mentinerea declaratiilor de avere si ale declaratiilor de interese, prevazute in anexele nr. 1 si 2, pe pagina de internet a institutiei, in termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu exceptia localitatii unde sunt situate, adresei institutiei care administreaza activele financiare, a codului numeric personal, precum si a semnaturii olografe. Declaratiile de avere si declaratiile de interese se pastreaza pe pagina de internet a institutiei si a Agentiei pe toata durata exercitarii functiei sau mandatului si 3 ani dupa incetarea acestora si se arhiveaza potrivit legii;

Art. 12 alin. (6) – Agentia asigura afisarea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese, prevazute in anexele nr. 1 si 2, pe pagina de internet a Agentiei, in termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu exceptia localitatii unde sunt situate, a adresei institutiei care administreaza activele financiare, a codului numeric personal, precum si a semnaturii. Declaratiile de avere si declaratiile de interese se mentin pe pagina de internet a Agentiei pe toata durata exercitarii functiei sau mandatului si 3 ani dupa incetarea acestuia si se arhiveaza potrivit legii

Efecte cu privire la angajamentele internationale ale Romaniei:

Poate duce la incalcarea obligatiilor ce decurg din Conventia ONU impotriva coruptiei (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Conventiei, „Fiecare stat parte se straduieste, daca este cazul si conform principiilor fundamentale ale dreptului sau intern, sa aplice masuri si sisteme care sa-i oblige pe agentii publici sa declare autoritatilor competente toate activitatile exterioare, orice ocupatie, orice plasamente, orice bunuri si orice dar sau avantaj substantial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu functiile lor de agent public”;

Poate afecta progresele inregistrate de Romania in ceea ce priveste indeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esential cuprins in acest cadru de evaluare se refera la „consolidarea guvernantei publice, integritatea si sporirea eforturilor de combatere a coruptiei”;

Poate anula progresele facute de Romania in exercitiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele doua evaluari au reflectat progresele inregistrate de Romania in privinta declaratiilor de avere si de interese: „Din perspectiva laturii pozitive, Romania are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor si intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere si care este supravegheat de catre Agentia Nationala de Integritate” (Runda a IV-a) si „Romania are in vigoare un sistem solid pentru declararea averilor si intereselor” (Runda V-a);

Publicarea declaratiilor de avere si de interese nu incalca dreptul la viata privata, potrivit mai multor decizii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului:

In cauza Wypych impotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins plangerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat sa depuna declaratia de avere, sustinand ca obligatia de a divulga detalii privind situatia sa financiara si portofoliul de proprietati impusa de legislatie incalca articolul 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Curtea a constatat ca obligatia de a depune declaratia si publicarea online a acesteia au reprezentat intr-adevar o ingerinta in dreptul la viata privata, dar ca aceasta a fost justificata si ca sfera cuprinzatoare a informatiilor care trebuie declarate nu a fost considerata excesiv de impovaratoare:

Curtea „considera ca tocmai acest caracter cuprinzator face realist sa se presupuna ca dispozitiile contestate isi vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustiva a situatiei financiare a consilierilor … ca obligatia suplimentara de a declara informatii privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugala, poate fi considerata rezonabila, in masura in care este menita sa descurajeze incercarile de a ascunde bunuri prin simpla dobandire a acestora folosind numele sotului/sotiei unui consilier.” Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea si accesul pe internet la declaratii, argumentand ca „publicul larg are un interes legitim in a se asigura ca politica locala este transparenta, iar accesul pe internet la declaratii face ca accesul la astfel de informatii sa fie eficient si usor. Fara un astfel de acces, obligatia nu ar avea nicio importanta practica sau incidenta reala asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic”.

De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vietii private a personalitatilor publice, dupa cum se afirma in decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara si Iltalehti impotriva Finlandei). Limitele de ingerinta in viata privata a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informatii despre acestea, sunt mai largi in comparatie cu cele ale persoanelor private fara statut public.

Alte elemente de context:

Prevederile au mai fost tratate anterior, astfel ca prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul ca „solutia legislativa a publicarii declaratiilor de avere si de interese este justificata prin prisma scopului legal al Agentiei Nationale de Integritate de asigurare a integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenire a coruptiei institutionale, iar pe de alta parte, ca publicarea acestor declaratii se realizeaza, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garantii impotriva unor ingerinte arbitrare”;

Studiile efectuate de Banca Mondiala au aratat ca la nivelul anului 2020 existau peste 160 de tari care au introdus sisteme privind declaratiile de avere si de interese;

Prin operatiunile de prelucrare a declaratiilor de avere si de interese, Agentia indeplineste o obligatie legala, statuata in dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligatie ce serveste interesul public, cumuland astfel doua dintre conditiile de legalitate ce se regasesc la art. 6 alin. (1) lit. c) si e) din Regulamentul GDPR.

Facem precizarea ca Agentia Nationala de Integritate a comunicat Curtii Constitutionale a Romaniei punctul de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) si cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum si impactul acesteia atat in plan national, cat si in plan international. Totodata, acest aspect s-a aflat si pe agenda discutiilor Agentiei cu Comisia Europeana, in contextul evaluarii privind Mecanismul privind Statul de Drept – „Rule of Law”.

AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE