„Îmi mențin opinia că amendamentul «Fritz», adoptat cu voturile AUR și PSD în Comisia juridică, are un caracter vădit retroactiv, din moment ce sancțiunea introdusă nu exista la data săvârșirii faptei”, a transmis duminică Csoma Botond.
Purtătorul de cuvânt al UDMR a contestat direct și raționamentul folosit de judecătorii constituționali pentru a declara prevederea conformă cu Legea fundamentală.
„Mi s-a părut absolut forțată argumentația Curții Constituționale în ceea ce privește textul de lege controversat referitor la conflictul de interese”, a afirmat liderul UDMR.
Poziția politică exprimată acum de Csoma Botond este cu atât mai relevantă cu cât judecătorul CCR propus de UDMR, Csaba Asztalos-Ferenc, a votat pentru respingerea sesizării de neconstituționalitate și, implicit, pentru menținerea „amendamentului Fritz”.
Votul în Curte a fost de 5 la 3. Potrivit informațiilor privind deliberarea, pentru constituționalitatea prevederii au votat Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc, toți trei propuși de PSD, Mihaela Ciochină, numită de fostul președinte Klaus Iohannis, și Csaba Asztalos-Ferenc, propus de UDMR. Bogdan Licu, judecător propus de PSD, nu a participat la ședință.
Asztalos a fost propus de UDMR în 2025 și numit judecător al Curții Constituționale de Camera Deputaților.
Prin urmare, cei trei judecători propuși de PSD prezenți la deliberări nu puteau forma singuri majoritatea necesară. Celelalte două voturi care au făcut posibil scorul de 5-3 au venit de la Asztalos și Mihaela Ciochină.
Curtea Constituțională a construit motivarea pe distincția dintre aplicarea retroactivă a unei sancțiuni unei persoane și efectele viitoare ale unei situații juridice care nu s-ar fi epuizat.
CCR admite în motivare că principiul neretroactivității legii are o valoare fundamentală, dar consideră că textul contestat nu instituie retroactiv o nouă sancțiune personală.
„Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției/demnității/mandatului, ci întrerupe/încetează de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost viciată/viciat prin fapta titularului său”, argumentează Curtea. ([HotNews.ro][3])
În interpretarea CCR, constatarea definitivă a incompatibilității sau conflictului de interese continuă să producă efecte asupra integrității funcției cât timp perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat. Legea nouă ar reglementa astfel un efect viitor, nu ar aplica o sancțiune pentru trecut.
Exact această construcție juridică este contestată acum de Csoma Botond.
„Mi s-a părut absolut forțată argumentația Curții Constituționale”, afirmă reprezentantul UDMR.
Prevederea declarată constituțională stabilește încetarea de drept, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, a funcției sau mandatului persoanelor pentru care există o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care termenul de trei ani nu s-a împlinit.
Dominic Fritz se află într-o asemenea situație după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv, la 18 iunie, existența unui conflict de interese în cazul său.
Aplicarea prevederii poate conduce la încetarea mandatului său de primar al Timișoarei după intrarea în vigoare a legii. Decizia CCR nu a produs, prin ea însăși, încetarea mandatului.
Fritz și USR susțin că este vorba despre o sancțiune introdusă ulterior faptelor și aplicată retroactiv, iar liderul USR a anunțat că ia în calcul sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului.