Surse politice anunță că noul director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva va fi numit Octavian Anghel, care acum ocupă funcția de director Directia Fond Forestier. În cadrul angajaților Romsilva au început deja să apară nemulțumiri.
Procedura de selecție pentru conducerea instituției include și participarea unor observatori din domeniu.
În discuțiile privind reorganizarea sistemului forestier, sursele au menționat că sunt implicate și alte persoane din domeniul administrației, al organizațiilor de mediu și al mediului politic.
Christoph Promberger este cofondator și director executiv al Fundației Conservation Carpathia, organizație care derulează proiecte de conservare în Munții Făgăraș și care a achiziționat peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine pentru conservare.
În cadrul aceleiași fundații, Mihai Zotta ocupă funcția de director tehnic și de conservare, fiind responsabil pentru coordonarea proiectelor de reconstrucție ecologică și management forestier. Anterior, acesta a ocupat funcții de conducere în administrația silvică de stat, inclusiv în Ministerul Mediului și Pădurilor.
În dezbaterile din sector sunt menționați și:
Aurel Oprinoiu, senator și activist de mediu;
Florin George Gârbacea, director al Gărzii Forestiere Naționale, membru în Biroul Național al USR și fost președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;
Ciprian Dumitru Muscă, director al Direcției Fondului Forestier Bisericesc Suceava și președinte al Asociației Forestierilor din România (ASFOR).
Potrivit informațiilor vehiculate în mediul profesional, Ciprian Dumitru Muscă este menționat ca observator „independent” în comisia de concurs pentru postul de director general al Romsilva.
România are aproximativ 7 milioane de hectare de pădure, administrarea fondului forestier fiind realizată în principal de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și de alți administratori de păduri.
Sursele au menționat că în rândul angajaților Romsilva există îngrijorări legate de posibilitatea extinderii semnificative a suprafețelor de pădure incluse în regimuri stricte de protecție, în contextul dezbaterilor privind reformarea sistemului forestier.
Este vorba despre proiectele și inițiativele promovate de organizații de mediu care susțin creșterea suprafețelor de pădure aflate în zone strict protejate, în care exploatarea forestieră este limitată sau interzisă. Un exemplu frecvent invocat în aceste discuții este activitatea Fundației Conservation Carpathia, condusă de Christoph Promberger, organizație care a achiziționat peste 27.000 de hectare de pădure și pășuni alpine în Munții Făgăraș pentru a le conserva pe termen lung. În cadrul acesteia, Mihai Zotta, director tehnic și de conservare, coordonează proiecte de reconstrucție ecologică și management forestier.
Specialiști din sectorul forestier afirmă că extinderea modelului de conservare strictă ar putea duce la reducerea suprafețelor administrate activ, în care sunt realizate lucrări silvice precum regenerarea, curățarea sau exploatarea controlată a masei lemnoase.
Potrivit acestora, administrarea activă a pădurilor este parte a sistemului silvic tradițional din România și presupune intervenții planificate pentru menținerea echilibrului ecosistemelor forestiere.
De asemenea, sunt invocate posibile efecte economice în zonele dependente de activitățile forestiere, inclusiv pentru industria lemnului și pentru comunitățile din zonele montane.