SURSE Cum comentează președintele noua amânare provocată de CCR: ”S-au schimbat polii de putere”

Surse de la Cotroceni au relatat pentru aktual24.ro care este poziția președintelui Nicușor Dan după noua amânare provocată de CCR pe legea pensiilor magistraților.

⁠”Pare că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea”, este poziția actuala a președintelui.

Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat, miercuri, după noua mișcare a CCR de amânare a deciziei privind pensiile magistraților, că ”România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili”.

”A cincea amânare consecutivă la CCR. România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ICCJ.

„Ne îndreptăm, fără echivoc, către trimiterea de trupe terestre americane în Iran”, afirmă un membru al Congresului SUA – VIDEO

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează: „Evoluția inflației în 2026 depinde de durata conflictului din Orientul Mijlociu”

România este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal.

În ciuda tuturor eforturilor Guvernului si prim-ministrului Ilie Bolojan, astăzi au câștigat ei, cei care au fugit de la ședințe de frică să nu își piardă privilegiile.

E o zi neagră pentru toți cei care vor o justiție dreaptă și necoruptă.

E o zi neagră pentru toți cei care își doresc o Românie modernă și europeană”, a transmis Pîslaru.

CCR, a cincea amânare

CCR a decis miercuri, după mai multe amânari provocate de judecătorii numiți de PSD, că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților, să amâne din nou decizia.

Noul termen este18 februarie. Este a cincea amânare pentru acest proiect de lege. Surse din cadrul CCR au declarat că amânarea vine din cauza faptului că judecătorii au cerut timp pentru a studia solicitarea ICCJ de a sesiza CJUE.

La ședința CCR și-a făcut apariția, în mod surprinzător, și judecătorul Gheorghe ”Giani” Stan, care cu două zile mai devreme își luase concediu paternal, alimentând astfel speculațiile că grupul judecătorilor PSD din CCR sabotează din nou ședința.

La ședința CCR din 16 ianuarie, toți cei nouă judecători constituționali au fost prezenți, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a putea fi studiate mai multe documente, printre care și o expertiză contabilă extrajudiciară depusă de Instanța supremă cu o zi înainte.

Anterior, două ședințe nu s-au putut desfășura, deoarece patru dintre cei nouă judecători nu s-au prezentat. Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, propuși de PSD la CCR, au invocat mai multe motive, printre care faptul că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede.

Instanța supremă, condusă de Lia Savonea, a anunțat, pe 15 ianuarie, că a realizat o expertiză cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta că, prin aplicarea proiectului Guvernului, pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea calculată pe bază de contributivitate, iar documentul a fost trimis judecătorilor CCR.

Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților, adoptat de Guvern, prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.

Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR, pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.

La începutul lunii decembrie, judecătorii de la instanța supremă au decis, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională și în legătură cu noul proiect propus de Guvern.

Bolojan, avertisment pentru CCR

Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asupra căreia Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în data de 11 februarie, în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cu consecinţa pierderii de către România a sumei de 231 milioane de euro.

„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează prim-ministrul în scrisoarea adresată preşedintei Curţii Constituţionale.

Sesizarea ICCJ şi Jalonul 215 din PNRR

În document, premierul arată că informarea este transmisă „având în vedere existenţa pe rolul Curţii Constituţionale a României a Dosarului nr. 4848A/2025 privind soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate formulate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului la data de 2 decembrie 2025”.

Potrivit lui Ilie Bolojan, aspectele semnalate vizează îndeplinirea Jalonului nr. 215, care prevede intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, jalon inclus în PNRR.

Poziţia Comisiei Europene

Premierul menţionează că, la data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale între reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi cei ai Reform and Investment Task Force din cadrul Comisiei Europene, ministrului Dragoş Pîslaru i s-a comunicat că, „pe baza informaţiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.

Aceeaşi informare subliniază că evaluarea nu va fi comunicată oficial şi public înainte de data de 11 februarie 2026, urmând ca decizia finală să fie luată după analizarea tuturor informaţiilor transmise de autorităţile române.

Invocarea Constituţiei şi obligaţiilor europene

Ilie Bolojan precizează că a transmis aceste informaţii Curţii Constituţionale „în contextul necesităţii punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 148, alineatul 4, din Constituţia României, referitoare la rolul autorităţilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană”.

Articolul invocat, cuprins în capitolul „Integrare Europeană”, prevede că Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, iar reglementările europene obligatorii au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legislaţia internă.

Declaraţiile premierului

Miercuri seară, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria, premierul a declarat că România are, pe jalonul privind pensiile magistraţilor, „o reţinere de aproape 230 de milioane de euro”, iar Comisia Europeană consideră, la acest moment, că Jalonul 215 nu este îndeplinit.

„În momentul de faţă, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit, deci ideea că jalonul ar fi îndeplinit este falsă, şi mâine voi informa Curtea Constituţională asupra consecinţelor amânării unor decizii”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a adăugat că, în cazul în care nu va fi luată o decizie şi se va merge din nou pe amânare, probabilitatea pierderii acestor fonduri este „foarte mare”, subliniind că finalizarea clarificărilor este esenţială pentru accesarea unei cereri de plată în valoare totală de 2,6 miliarde de euro, necesară pentru menţinerea ritmului investiţiilor şi plata lucrărilor aflate în derulare.