Potrivit unor surse politice citate de G4Media, în acest scenariu, unul dintre numele discutate pentru funcția de prim-ministru ar fi Radu Burnete, însă varianta nu este singura aflată pe masa consultărilor de la Palatul Cotroceni. Discuțiile ar urma să fie reluate cu liderii principalelor partide parlamentare imediat după eventualul eșec al votului de învestire.
Potrivit acelorași surse, președintele ar încerca astfel să evite o prelungire a instabilității politice și să refacă o formulă guvernamentală capabilă să asigure o majoritate parlamentară funcțională.
Sursele politice afirmă că discuțiile informale de la Palatul Cotroceni vizează identificarea unei formule de guvernare care să includă toate marile partide pro-europene, în condițiile în care șansele actualului cabinet de a trece votul Parlamentului sunt considerate reduse.
În acest context, unele dintre partidele implicate ar urma să fie invitate la consultări extinse imediat după eventualul eșec al învestirii guvernului Tomac, pentru a discuta alternativele de guvernare și eventualele nume de premier.
De altfel, lideri politici citați de surse parlamentare susțin că există deja discuții preliminare privind o posibilă repoziționare a PNL și USR, însă deciziile finale ar depinde de evoluțiile din Parlament și de poziția structurilor interne ale partidelor.
În spațiul politic este luată în calcul inclusiv varianta organizării unor reuniuni extraordinare în cadrul principalelor formațiuni, în cazul în care se ajunge la scenariul unei noi formule de guvernare cu PSD.
Guvernul propus de Eugen Tomac se confruntă cu dificultăți în obținerea unei majorități parlamentare, după ce mai multe partide au transmis semnale contradictorii privind susținerea cabinetului. În lipsa unui acord politic, șansele de învestire sunt evaluate ca fiind limitate.
România traversează deja o perioadă de instabilitate politică prelungită, în contextul schimbărilor recente de majoritate parlamentară și al tensiunilor generate de formarea noii guvernări. Întârzierea instalării unui executiv cu puteri depline ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de implementare a angajamentelor bugetare și europene.
În paralel, România are de îndeplinit o serie de obiective legate de finanțările europene, în special în cadrul mecanismelor de redresare și reziliență, iar eventualele întârzieri în adoptarea reformelor ar putea afecta calendarul de plăți.
De asemenea, investitorii și agențiile de rating urmăresc evoluțiile politice de la București, în condițiile în care instabilitatea guvernamentală poate influența percepția asupra riscului fiscal și asupra capacității statului de a implementa măsuri de consolidare bugetară.