Surse: Iohannis refuza hotarat sa o accepte pe Garbovan. „Exclus” si „sub nicio forma”, termenii folositi de presedinte
Presedintele Klaus Iohannis este hotarat sa o respinga pe Dana Garbovan pentru functia de ministru al Justitieu, informeaza jurnalista de investigatii Ondine Ghergut.
„Klaus Iohannis a fost informat imediat de propunerea Dancilei si intrebat fiind de un membru al staff-ului sau ce va face, presedintele ar fi folosit expresii de genul ‘sub nici o forma’, ‘exclus'”, a scris Ghergut pe Facebook.
Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” si Asociatia ”Initiativa pentru Justitie” ii solicita presedintelui Klaus Iohannis sa respinga nominalizarea de catre Guvern a judecatoarei Dana Garbovan pentru functia de ministru al Justitiei.
„(…) propunerea de Guvern catre Presedintele Romaniei a numirii in functia de ministru al Justitiei a unui magistrat in functie, judecator in cadrul Curtii de Apel Cluj, nesocoteste in mod flagrant si nescuzabil dispozitiile Constitutiei Romaniei, precum si recomandarile cu caracter de principiu ale organizatiilor internationale relevante”, arata asociatiile, intr-un comunicat de presa.
Cele doua asociatii ale magistratilor arata ca „aceasta nominalizare politica, acceptata de judecatorul in cauza, presedinte al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, poate fi privita de publicul larg drept primirea unei recompense pentru activitatea efervescenta a asociatiei in cauza (alaturi de Asociatia Magistratilor din Romania) de sprijinire a unor modificari nocive aduse in ultimii trei ani de puterea politica legilor justitiei”.
In plus, „numirea intr-un guvern politic a unui judecator presedinte al unei asociatii profesionale va putea fi privita ca decredibilizand iremediabil activitatea acesteia, perceputa la nivel public ca fiind eminamente legata de factorul politic si exponentii acestuia dintr-un anumit moment, avand consecinte grave asupra imaginii intregii justitii din Romania si a corpului magistratilor”.
Printre argumentele invocate de cele doua asociatii figureaza si recomandarea Comisiei de la Venetia potrivit careia ”(…) judecatorul ar trebui sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, daca un judecator va fi candidat si nu va fi ales, acesta va fi, totusi, identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei”.
Comunicatul integral al celor doua asociatii ale magistratilor:
„Asociatia “Forumul Judecatorilor din Romania” si Asociatia ”Initiativa pentru Justitie” solicita Presedintelui Romaniei sa respecte independenta justitiei, precum si separatia puterilor in stat, si sa nu dea curs propunerii Guvernului Romaniei de a numi un judecator in functia de ministru al Justitiei.
Referitor la posibilitatea numirii judecatorilor in functia de ministru al Justitiei sau in alte functii de demnitate publica numite, Comisia de la Venetia s-a pronuntat constant in sensul ca ”judecatorii nu pot fi membri ai partidelor politice si nu pot participa la activitati politice” [CDL-AD (2005)003, Aviz comun al Comisiei de la Venetia si OSCE/Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului cu privire la proiectul de lege constitutionala privind revizuirea Constitutiei Georgiei, par.104[1]]. ”In plus, judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor” [CDL-AD (2010)004, Raport privind independenta sistemului judiciar, Partea I: Independenta judecatorilor, par.62[2]]. De asemenea, Comisia de la Venetia a aratat ca ”(…) judecatorul ar trebui sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, daca un judecator va fi candidat si nu va fi ales, acesta va fi, totusi, identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei” [CDL-AD (2008)039, Aviz cu privire la proiectul de revizuire a Legii constitutionale privind statutul judecatorilor din Kargazstan, par.45[3]].
In acest context, inclusiv Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr.45/2018, a retinut ca ”atat timp cat persoana detine calitatea de judecator sau procuror, poate exercita numai activitatile specifice acestor functii. Numirea sau detasarea acestora in functii de demnitate publica, indiferent de denumirea pe care acestea o poarta, nu poate fi acceptata prin prisma exigentelor Constitutiei, intrucat se produce, in mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care acestia o presteaza, care, in realitate, justifica drepturile si obligatiile aferente statutului lor. Mai mult, intregul statut al judecatorului/procurorului, in mod axiomatic, se axeaza pe rolul lor constitutional, astfel cum este definit la art. 124 si 125, respectiv art. 131 si 132 din Constitutie. Or, asumandu-si, prin diverse mecanisme [numire/detasare], un rol diferit celui de infaptuire a justitiei si/sau de aparare a intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, se incalca in mod direct, pe de o parte, principiul independentei judecatorului, principiul separatiei puterilor in stat si dispozitiile referitoare la rolul si incompatibilitatile judecatorului [art. 1 alin. (4), art. 124 si art. 125 alin. (3) din Constitutie], iar, pe de alta parte, dispozitiile constitutionale referitoare la rolul si incompatibilitatile care insotesc statutul procurorului [art. 131 si 132 din Constitutie].”
In consecinta, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat ca ”functia de ministru al justitiei este incompatibila cu aceea de judecator/procuror, neputandu-se cumula aceste doua calitati nici potrivit Constitutiei si nici Legii nr. 303/2004”.
Ca atare, propunerea de Guvern catre Presedintele Romaniei a numirii in functia de ministru al Justitiei a unui magistrat in functie, judecator in cadrul Curtii de Apel Cluj, nesocoteste in mod flagrant si nescuzabil dispozitiile Constitutiei Romaniei, precum si recomandarile cu caracter de principiu ale organizatiilor internationale relevante.
Mai mult, se contureaza indicii ca, prin acceptarea publica a acestei candidaturi, judecatorul in functie incalca acelasi dispozitii constitutionale (inclusiv decizia indicata a CCR), punandu-se in discutie independenta justitiei in ansamblu, precum si separatia puterilor in stat, asa cum a retinut Curtea Constitutionala a Romaniei, constituind abateri disciplinare, in baza art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, atat ”d) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu”, cat si ”s) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”, aspecte fata de care Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara au obligatia constitutionala de a se autosesiza si a lua masurile necesare respectarii Constitutiei Romaniei.
Subliniem contextul in care aceasta “nominalizare” a aparut, respectiv pe fondul unei dispute esentialmente politice, a unei lupte interne pentru indepartarea de catre partidul de guvernamant a unui membru al sau din functia de ministru, fara explicatii consistente privind aceasta masura intempestiva. In astfel de conditii, pana si simpla acceptare de un judecator a includerii numelui sau in disputa politica, pentru a determina preluarea prin decizie de partid portofoliului, poate crea pentru un observator extern si obiectiv perceptia unei participari la jocuri de putere, de care un magistrat independent si impartial trebuie sa pastreze o distanta rezonabila.
Totodata, aceasta nominalizare politica, acceptata de judecatorul in cauza, presedinte al Uniunii Nationale Judecatorilor din Romania, poate fi privita de publicul larg drept primirea unei recompense pentru activitatea efervescenta a asociatiei in cauza (alaturi de Asociatia Magistratilor din Romania) de sprijinire a unor modificari nocive aduse in ultimii trei ani de puterea politica legilor justitiei, contrare statului de drept, contestate vehement de toate organizatiile internationale relevante (Comisia de la Venetia, Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeana, Parlamentul European, GRECO etc.), Consiliul Superior al Magistraturii din Romania, cvasi-majoritatea instantelor judecatoresti si a parchetelor din Romania, dar si, in mod individual, de mii de judecatori si procurori romani (mai ales crearea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, propusa si sustinuta ferm de judecatorul candidat la pozitia de ministru in ”Comisia Iordache”[4]). Fata de aceste asociatii de judecatori si procurori, peste 2000 de colegi magistrati s-au delimitat individual in cursul anului 2018, considerand ca pozitiile exprimate de-a lungul procesului legislativ au fost inadecvate pentru evolutia magistraturii. De asemenea, unele filiale ale acestor asociatii s-au autodizolvat, iar foarte multi membri au demisionat, din aceleasi motive.
Nu in ultimul rand, numirea intr-un guvern politic a unui judecator presedinte al unei asociatii profesionale va putea fi privita ca decredibilizand iremediabil activitatea acesteia, perceputa la nivel public ca fiind eminamente legata de factorul politic si exponentii acestuia dintr-un anumit moment, avand consecinte grave asupra imaginii intregii justitii din Romania si a corpului magistratilor.
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania
judecator Dragos Calin, co-presedinte
judecator Lucia Zaharia, co-presedinte
Asociatia Initiativa pentru Justitie
procuror Bogdan Pirlog, co-presedinte
procuror Sorin Lia, co-presedinte
procuror Ionut Marcu, co- presedinte
