România apare în presa rusă din ultimele două săptămâni aproape exclusiv în contexte legate de securitate, geopolitică și energie, cu accent pe rolul țării ca platformă militară americană și hub logistic pentru Ucraina, potrivit unei analize realizate pe baza datelor platformei de monitorizare media NewsVibe.
Datele colectate pentru intervalul 28 februarie – 13 martie 2026 indică publicarea a 203 articole în presa rusă despre România, în publicații precum RIA Novosti, REN TV, Life.ru, Argumenty i Fakty sau Vesti.ru, precizează informat.ro.
Analiza arată că subiectele legate de România apar frecvent prin prisma prezenței Statelor Unite, a producției de drone pentru Ucraina și a livrărilor de combustibil, în timp ce narațiunile dominante descriu România drept actor implicat în agenda strategică occidentală.
Principala narațiune despre România în presa rusă este cea potrivit căreia Statele Unite ar putea folosi infrastructura militară de pe teritoriul românesc pentru a ataca Iranul.
Materialele sunt construite aproape integral pe declarațiile eurodeputatei Diana Șoșoacă, lider al partidului SOS România.
În articole cu impact de peste un milion de vizualizări, agenția RIA Novosti susține că Statele Unite ar putea atrage România într-un conflict cu Iranul, invocând existența unui sistem american de rachete pe teritoriul românesc.
„Statele Unite atrag România într-un conflict cu Iranul, pentru că în țară există un sistem american de rachete de pe care se pot lansa atacuri asupra Teheranului”, relatează publicația rusă, potrivit citărilor din materialele analizate.
Potrivit aceleiași surse, „Bucureștiul nu poate refuza aceste planuri și ar trebui să se pregătească pentru un posibil răspuns iranian”.
Publicația Argumenty i Fakty și alte site-uri rusești reproduc declarații ale Dianei Șoșoacă, care susține că Statele Unite ar putea utiliza bazele militare din România pentru operațiuni împotriva Iranului.
„Acordul cu NATO permite folosirea bazelor de pe teritoriul României pentru atacarea altor state fără acordul Parlamentului. Au sosit deja peste 500 de militari americani, există avioane cisternă și baza de la Deveselu este pregătită de acțiune”, afirmă aceasta, potrivit relatărilor citate în presa rusă.
Tonul acestor materiale este alarmist și prezintă România ca stat vulnerabil și dependent de deciziile strategice ale Statelor Unite.
Un al doilea subiect major din presa rusă este rolul României în sprijinirea Ucrainei.
Mai multe articole, inclusiv de la REN TV și surse citate de Strana.ua, relatează despre vizita oficială a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București și acordurile semnate cu președintele României, Nicușor Dan.
Potrivit acestor materiale, cele două state au convenit asupra producerii în comun de drone pe teritoriul României.
„România va începe să producă drone pentru Ucraina”, notează în mod repetat digesturile militare publicate de Life.ru, care integrează această informație în relatări mai largi despre evoluțiile de pe front.
În articolele analizate se menționează și semnarea unor acorduri privind construirea a doi interconectori pentru schimbul de energie electrică între România și Ucraina.
Totodată, presa rusă amintește că Ministerul Apărării de la București a anunțat că în 2026 ar urma să fie deschis pe teritoriul României al doilea centru logistic ca mărime pentru livrările de armament către Kiev.
Relatările prezintă aceste evoluții într-un registru critic, România fiind descrisă ca stat care contribuie la extinderea capacităților militare ale Ucrainei.
Un alt subiect prezent în presa rusă este solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski adresată României privind livrări de motorină.
Articolele relatează că, în timpul conferinței de presă susținute la București, liderul ucrainean a afirmat că Ucraina are nevoie de combustibil și că a discutat cu președintele Nicușor Dan despre această posibilitate.
„Avem nevoie de motorină și ne dorim să ajungem la o înțelegere cu România privind livrările”, este declarația atribuită lui Zelenski în materialele citate.
Presa rusă leagă această solicitare de oprirea tranzitului de petrol rusesc prin conducta Drujba spre Slovacia și Ungaria, situație care ar fi afectat livrările de combustibil către Ucraina.
În același timp, unele publicații economice relatează că România ar fi cerut Statelor Unite o derogare pentru repornirea rafinăriei Petrotel, deținută de compania Lukoil.
Materialele explică faptul că autoritățile române ar urmări astfel să asigure stabilitatea pieței interne de combustibili în contextul tensiunilor energetice globale.
România apare și în alte categorii de știri din presa rusă.
Vesti.ru relatează despre programul european de credit pentru apărare „Security Action for Europe (SAFE)”, menționând că Uniunea Europeană a propus un pachet financiar de aproximativ 38 de miliarde de euro pentru mai multe state, inclusiv pentru România.
Pe plan economic, RIA Novosti scrie că producătorul român de îngrășăminte Azomureș ar intenționa să reducă aproape 95% din personal din cauza dificultăților de producție.
În plan judiciar, mai multe publicații ruse urmăresc cazul lui Vasile Rodideal, considerat unul dintre cei mai căutați infractori din România.
„Procurorii ruși au decis extrădarea lui Rodideal la solicitarea Ministerului Justiției de la București”, relatează RIA Novosti, menționând că acesta a fost arestat la Moscova, unde trăia sub alt nume.
De asemenea, agenția TASS și publicația Argumenty i Fakty relatează despre un grup de peste 40 de militari ucraineni care ar fi fugit dintr-un centru de instrucție din Cernăuți, existând „o probabilitate ridicată ca aceștia să se afle deja în România”.
Potrivit analizei realizate de NewsVibe asupra celor 203 articole publicate între 28 februarie și 13 martie 2026, majoritatea materialelor au un ton neutru.
Astfel, 187 dintre articole, reprezentând aproximativ 92%, au fost evaluate ca neutre, 14 articole, adică 7%, au avut un ton negativ, iar două materiale, aproximativ 1%, au fost considerate pozitive.
Critica și tonul alarmist apar în special în articolele care leagă România de NATO, de prezența militară americană și de sprijinul pentru Ucraina.
În schimb, în relatările despre economie, energie sau cazuri judiciare, limbajul utilizat este mai tehnic și descriptiv.
Analiza arată că imaginea României în presa rusă este asociată în principal cu teme de securitate și cu rolul său în sprijinirea Ucrainei.
În acest context, România este prezentată frecvent ca platformă militară sau logistică pentru Statele Unite și NATO, dar și ca potențial furnizor de energie și combustibil în regiune.
În același timp, relatările economice și judiciare indică faptul că există încă domenii în care România este prezentată într-un registru informativ, fără interpretări geopolitice.