Sute de protestatari in Piata Victoriei: „Libertate, nu Securitate”/ „PSD, PNL, aceeasi mizerie”
Cateva sute de persoane protesteaza, sambata seara, in Piata Victoriei fata de pachetul de legi ale securitatii. Protestul este organizat de „Coruptia ucide”.
Protestatarii au scandat „Libertate, nu securitate”, „PNL, PSD, aceeasi mizerie” si s-au declarat dezamagiti fata de „tradarea” presedintelui Iohannis.
Alaturi de protestatari se afla si Tudor Chirila si Oana Gheorghiu de la „Daruieste Viata”.
„Acest control al presedintelui asupra serviciilor este ingrijorator. Nu este normala aceasta implicare a serviciilor in viata care ar trebui sa ramana civila”, a declarat Oana Gheorghiu.
Mesajul postat de Chirila, joi, pe blogul sau:
Romania ingropata sau legile supravegherii nationale
Capturarea statului roman se petrece de o buna bucata de timp sub ochii nostri indulgenti si neputinciosi. Se petrece pas cu pas. Fara miscari bruste care sa atraga atentia noastra si asa anesteziata de asalturile si confuzia din social media. Si cu incercarea lenta si mai perfida de a sufoca orice fel de forma de opozitie a societatii civile.
Sa pornim prin a ne aduce aminte de ce s-a iesit in strada in 2017: ca oamenii se saturasera sa fie furati, sa asiste la nesfarsitele incercari ale politicienilor de a adopta masuri care sa-i protejeze de justitie (pe ei si esaloanele secundare) si sa le asigure o ciordeala linistita din banul public. Oamenii au iesit in strada pentru ca se vedea cu ochiul liber legatura intre coruptie si incompetenta pe de-o parte, si tot ce ne lipseste de partea ailalta: spitale, autostrazi, administratie publica onesta, justitie independenta, politie cu adevarat in slujba si in folosul cetateanului, reforma sistemului de invatamant, reforma din sanatate, absorbtia fondurilor europene in beneficiul proiectelor mari pentru Romania si lista o puteti continua inca mult si bine.
Liviu Dragnea a reusit sa devina personificarea destul de reusita a aparatului corupt peste care domnea atunci demonstrand importante calitati autocratice. Parea ca nimeni nu misca in front in fata lui. A reusit performanta ca oamenii din strada sa-l deteste chiar mai mult decat pe PSD. Si asta pentru ca pana atunci nimeni nu prea indraznise si nici nu reusise sa-si insuseasca un partid cu totul. Intr-un final, nici Liviu Dragnea nu a reusit. Pentru ca nu a inteles ca ceea ce incercase el sa faca limita accesul factiunilor rivale la resursele de furat. Or, in momentul in care te ridici deasupra intereselor partidului (a se citi desupra intereselor gruparilor din partid) esti eliminat, chiar daca exista loialitate din partea unui cerc mai mic de sustinatori. Liviu Dragnea a cazut pentru ca a fost prea lacom. Lucrarea lui, de fapt lucrarea oligarhiei de partid si de stat, continua. Si se realizeaza cu succes. Pentru toate partile implicate. Perdantii? Cetatenii Romaniei, cine altcineva?
La cinci ani de la protestele din Piata Victoriei si la patru ani de la protestele din 10 august suntem intr-o situatie mai nasoala decat atunci. Macelarirea legilor justitiei, trambitata de toate partidele din opozitie (care s-au folosit de protestele din 2017), nu s-a reparat. Desfiintarea sectiei speciale s-a facut de mantuiala fara respectarea recomandarilor Comisiei de la Venetia. Pensiile speciale au crescut in unele cazuri, nici gand sa se procedeze la eradicarea acestei anomalii discriminatorii, iar presedintele in exercitiu al Romaniei care a fost votat de un numar mare de romani ca alternativa la PSD si pentru ca si-a construit discusul electoral pe critica constanta a PSD, s-a dovedit un ticalos fara scrupule care nu a avut niciun fel de problema sa gireze refacerea USL si sa instaleze din partea PNL premieri marionete, cozi de topor, dispensabili cand si-au indeplinit misiunea. Asta intr-un moment istoric cand Romania primeste prin PNRR cel mai mare ajutor finanaciar din ultimii treizeci de ani, destinat refacerii structurale a tarii. Pai cum se poate rata o asemenea oportunitate care poate hrani pe toata lumea? Adica lumea lor. Doar ca, pentru a putea sa-i cuplezi in liniste – pe toti – la mufele banilor publici, e nevoie ca institutiile statului sa nu mai fie independente, ci sa se concentreze in mana celor care au nevoie de ele in subordinea lor. Sleahta, gasca, junta. Asta traim acum. Asta traim de treizeci de ani.
Dupa o pandemie care prin efectele ei a devenit sursa tuturor relelelor si a impartit societatea in doua tabere in care statul roman s-a dovedit din nou neputincios, incapabil sa medieze intre polii scoiali, incompetent, incapabil sa reactioneze in folosul cetatenilor (ma refer mai ales la gestionarea masurilor din invatamant cu impact dezastruos asupra sanatatii psihice a copiilor), incapabil sa comunice coerent si sa gestioneze o asemenea calamitate (avem un numar urias de vieti care ar fi putut fi poate salvate) s-a trecut la asaltul de care vorbeam mai sus. De fapt, asaltul a inceput in timpul pandemiei. De data asta se merge mai departe. Pas cu pas, fara galagie, sinuos.
Avem, de exemplu, un judecator suspendat din magistratura (Cristi Danilet) pe motiv de filmulete afisate pe tiktok (karate) sau mai nou pe motiv ca „face politica” in ong-ul de educatie juridica din care face parte. Mai mult, desi suspendat de cinci luni nu are inca motivarea deciziei de suspendare, deci nu are ce ataca.
Avem o jurnalista curajoasa care a dezvaluit plagiatul prim ministrului Ciuca (Emilia Sercan) si care a fost victima unei incercari de compromitere si defaimare cu acordul tacit al institutiilor statului, in cazul de fata Ministerul de Interne care in repetate randuri in ultimii doi ani ne-a demonstrat ca e mai prieten cu interlopii decat cu cetatenii.
De data recenta avem o decizie CCR care spune ca titlul de doctor poate fi retras „doar daca nu a intrat in circuitul civil si nu a produs efecte juridice”. Bine ati venit in Absurdistan locul unde se amnistiaza plagiatorii si unde dai titlul fals de doctor inapoi doar daca nu te-ai folosit de el. Apropo de CCR avem acolo o numire noua in persoana unui incompetent de serviciu, dar loial puterii care il hraneste. Un individ cu diploma de doctor de la Academia SRI sub indrumarea altei figuri academice cunoscute, Gabriel Oprea.
Dar CCR a devenit demult bratul lung al mafiei politice. Cand s-au prins ca nu mai merge cu ordonante de urgenta strecurate noaptea in sedinte de guvern au transformat CCR in instrumentul care sa legalizeze furtul si conservarea intereselor transpartinice. CCR si-a facut bine treaba in toti anii astia, slujeste cauza. Iar de data avem o decizie CCR care risca sa faca scapate sute de dosare penale printre care si multe ale marilor corupti. Nu stiu cum se face ca in ultimii ani deciziile importante ale CCR aveau lagatura cu diverse procese de coruptie care beneficiau de pe urma pronuntarilor. Dar, desigur, deciziile CCR trebuie respectate. Chiar daca vedem ca incompetentia incepe sa populeze acest grup „elitist”.
Avem si un jurnalist (CTP) concediat de la Digi 24 pentru ca s-a pronuntat impotriva continutului legilor securitatii nationale, scapat pe surse in cateva redactii care au fost ulterior amenintate de chiar garantul statului de drept, presedintele Klaus Johannis. Cam ce-si propuneau autorii draftului?
Atentie!!!
Pai uite cateva puncte pe care le-am extras din motivarea petitiei Declic care cere renuntarea imediata la masurile de mai jos.
SRI si SIE vor noi puteri si super-imunitate in fata anchetatorilor ca asa e in statul politienesc: personalul SRI si SIE va putea fi anchetat doar de procurori desemnati special iar perchezitiile se vor face doar cu anuntul prealabil al sefului SRI si al Presedintelui (in calitatea sa de sef CSAT)
doar seful CSAT, adica Presedintele, il poate demite pe seful SRI si pe seful SIE. Asta inseamna ca Presedintele va putea constrange si folosi aceste institutii in interes propriu, fara grija raspunderii legale (in prezent, doar Parlamentul poate demite sefii SRI si SIE, la propunerea Presedintelui).
Cetatenii si firmele au obligatia sa colaboreze cu SRI la cerere si sa pastreze secretul operatiunii – va amintiti de securitatea lui Ceausescu?
Banii cu care serviciile isi finanteaza operatiunile, verificati doar de Presedinte: controlul Curtii de Conturi si al comisiilor parlamentare dispare si lasa loc abuzului
Romania se indreapta in directia gresita. Asta daca mai credem un pic in democratie, in separarea puterilor in stat, in importanta jurnalismului independent si in general in valorile pe care vrem sa le deprinda copiii nostri. Dictatura ceausista ne-a transformat in monstrii duplicitari care nu au reusit sa faca altceva din tara asta. Pentru ca in comunism am invatat sa fentam sistemul, sa nu spunem exact ce gandim, sa mintim ca sa supravietuim. Defecte intrate in reflex. Frica – instrument de navigare prin viata. Cu totii stim ce a insemnat capturarea Romaniei post revolutionare din momentul in care s-a respins punctul 8 de la Timisoara. Acea miscare produce efecte si acum. Dar daca nu iesim in strada ca sa aparam bruma de democratie care ne-a ramas inseamna ca suntem complici la toata aceasta restauratie pusa la cale de doua, trei partide politice si de niste structuri securiste care-si apara trecutul si „agoniseala”.
Inainte de pandemie, in toate momentele in care s-a protestat in Piata Victoriei oamenii aveau valori comune, ca de aia se aflau in piata. Apoi, pandemia ne-a scindat in pro vaccin, anti vaccin. Ne-am ironizat, ne-am injurat, am pledat fiecare pentru cauza in care credea, ne-am etichetat, nu ne-am ascultat, a fost dialogul surzilor. Ok, dar acum ce facem? In numele acelei scindari nu reusim sa intelegem ca asta le convine cel mai mult? Da, au fost multe dezamagiri, da, multa lume se simte tradata si se intreaba ce rost mai are mersul la vot, dar chiar suntem pregatiti sa predam vietile copiilor nostri fara niciun pic de lupta, doar cu speranta ca o sa fie fericiti in alta tara cand vor ajunge la 18 ani? Refuz sa capitulez asa pentru ca asta mai mult mi-ar face rau.
Asa ca sambata de la ora 18 ma duc si eu in Piata Victoriei alaturi de toti cei care mai gandesc ca mine si cu care mai am niste aspiratii de impartit. Si am sa ma duc pana cand o sa renunte astia la legile supravegherii nationale.
