”Suveică” cu bani publici, demontată de Bolojan. Combinații făcute de firme de pază din București, Gorj și Galați

Premierul Ilie Bolojan a anunţat, joi, că în anul 2025 statul a plătit subvenţii pentru angajarea a peste 13.200 de persoane din categorii vulnerabile, însă o analiză a modului de funcţionare a programului a scos la iveală abuzuri şi rezultate slabe, cele mai multe angajări fiind realizate de firme de pază din Bucureşti, Gorj şi Galaţi.

„O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte şi bani publici cheltuiţi cu responsabilitate. Analizând cum funcţionează programele statului, am găsit abuzuri şi rezultate foarte slabe”, a scris premierul, joi, pe Facebook.

Schema de subvenţionare pentru angajarea persoanelor vulnerabile

Potrivit prim-ministrului, unul dintre exemplele identificate provine din zona politicilor de ocupare a forţei de muncă, unde programele statului ar trebui să încurajeze integrarea persoanelor vulnerabile şi crearea de locuri de muncă reale.

Vasile Dîncu se plânge: „A revenit vremea plăcuțelor suedeze”

Cele mai bune 10 scuze ale unor personalități politice: de la Boris Johnson până la Bill Clinton

El a explicat că schema prevede acordarea unei subvenţii de 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, pentru angajatorii care încadrează persoane care au dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, precum şomeri de lungă durată, persoane cu vârsta de peste 45 de ani sau părinţi care îşi cresc singuri copiii.

În schimb, angajatorii care beneficiază de această subvenţie au obligaţia de a menţine persoana angajată cel puţin 18 luni.

„În 2025 a fost subvenţionată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele mai multe angajări? În construcţii, în industrie? Nu. Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază”, a precizat Ilie Bolojan.

Premierul a adăugat că un alt element care ridică semne de întrebare este concentrarea acestor angajări în doar câteva zone ale ţării.

„Aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale ţării: Bucureşti şi zona limitrofă, Gorj şi Galaţi”, a transmis şeful Guvernului.

Practici repetate de subvenţionare a aceloraşi persoane

Ilie Bolojan a arătat că verificările au identificat şi situaţii în care aceleaşi persoane au fost subvenţionate de mai multe ori, printr-un mecanism repetat de angajare şi demisie.

„În unele cazuri, aceleaşi persoane sunt subvenţionate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primeşte subvenţia, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenţia. Astfel se creează un mecanism prin care aceleaşi persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăţi, iar companiile accesează repetat subvenţii din bugetul asigurărilor pentru şomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piaţa muncii”, a explicat premierul.

El a subliniat că situaţia a fost posibilă din cauza unor lacune legislative şi a lipsei de control din partea instituţiilor responsabile.

„Neclarităţile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu şi-au făcut datoria”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul ordonă măsuri pentru corectarea programului

Premierul a anunţat că a cerut Ministerului Muncii să identifice soluţii şi să propună măsuri concrete pentru corectarea modului de funcţionare a programului.

„Nu mai putem continua să direcţionăm bani publici către mecanisme de tip «suveică» doar pentru a se lua banii de la stat. Din acest motiv, la ultima şedinţă de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluţii şi luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Şi să-i susţinem pe cei care chiar lucrează în economia reală”, a declarat Ilie Bolojan.

Şeful Executivului a precizat că impactul bugetar al schemei, de ordinul zecilor de milioane de lei, poate părea relativ redus raportat la întregul buget de stat, însă problema este una de principiu.

„Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât. Este vorba despre reguli corecte şi despre încrederea că banii publici sunt folosiţi exact pentru scopul pentru care au fost alocaţi”, a adăugat Ilie Bolojan.