”Suveranistul” Orban nu a prins în România. Sondaj INSCOP, 80% dintre români spun că nu le inspiră încredere. Ce părere au românii despre Trump, Putin, Macron, Merz și Zelenski

Președinții Statelor Unite și Franței, Donald Trump și Emmanuel Macron, conduc clasamentul încrederii în liderii internaționali în rândul românilor, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, ambii fiind creditați cu un nivel de încredere de 33%, în creștere față de măsurătorile anterioare.

Clasamentul este completat de Ursula von der Leyen, Volodimir Zelenski și Friedrich Merz, în timp ce pe ultimele poziții se află Viktor Orbán și Vladimir Putin.

Donald Trump: 45% au foarte puțină sau deloc încredere

Potrivit sondajului, 13,9% dintre respondenți declară că au foarte multă încredere în Donald Trump, iar 19,1% destul de multă încredere. În același timp, 18,9% spun că au destul de puțină încredere, iar 45% foarte puțină sau deloc. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 1,3%, iar 1,7% afirmă că nu îl cunosc.

Niveluri ridicate de încredere în președintele american se regăsesc în special în rândul votanților AUR, al tinerilor sub 30 de ani și al persoanelor de peste 60 de ani, precum și în rândul celor cu educație medie și al locuitorilor din mediul rural. La polul opus, cea mai scăzută încredere este exprimată de votanții PNL și USR, de femei, de persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani, de cei cu educație superioară și de locuitorii din București și din marile orașe.

Încă un militar american a murit în urma atacurilor Iranului. SUA și Israelul plănuiesc acum o operațiune terestră în Iran

Iranul amenință că aruncă în aer câmpurile petroliere din Orientul Mijlociu: ”Dacă puteți suporta petrolul la prețul de peste 200 de dolari barilul, continuați cu acest joc”

Emmanuel Macron, apreciat de electoratul PNL și USR

În cazul președintelui francez, 8,6% dintre respondenți declară foarte multă încredere și 24,3% destul de multă încredere. Un procent de 14% indică destul de puțină încredere, iar 46,6% foarte puțină sau deloc. Non-răspunsurile se ridică la 2,6%, iar 3,8% afirmă că nu îl cunosc.

Emmanuel Macron se bucură de cea mai mare încredere în rândul votanților PNL și USR, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu educație superioară și al locuitorilor din București. Cea mai redusă încredere este exprimată de votanții AUR, de persoanele cu vârste între 30 și 59 de ani, de cei cu educație primară și de locuitorii din mediul rural.

Ursula von der Leyen, susținută de votanții pro-europeni

Pentru șefa Comisiei Europene, 6,4% dintre respondenți declară foarte multă încredere, iar 17,2% destul de multă. În schimb, 14,1% au destul de puțină încredere, iar 50,8% foarte puțină sau deloc. Procentul non-răspunsurilor este de 2,9%, iar 8,5% spun că nu o cunosc.

Cea mai mare încredere în Ursula von der Leyen se regăsește în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu educație superioară și al locuitorilor din București. Neîncrederea este predominantă în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani și al celor cu educație primară.

Volodimir Zelenski, susținere limitată

Președintele Ucrainei este creditat cu foarte multă încredere de 7% dintre respondenți și cu destul de multă încredere de 16,1%. În același timp, 15,5% declară destul de puțină încredere, iar 56,5% foarte puțină sau deloc. Non-răspunsurile sunt de 2,3%, iar 2,5% afirmă că nu îl cunosc.

Volodimir Zelenski este apreciat mai ales de votanții PNL și USR, de tinerii sub 30 de ani, de persoanele cu educație superioară și de locuitorii din București. La polul opus se află votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

Friedrich Merz, relativ puțin cunoscut

În ceea ce îl privește pe cancelarul Germaniei, 6% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere, iar 14,7% destul de multă. Procentul celor care declară destul de puțină încredere este de 15,3%, iar al celor cu foarte puțină sau deloc este de 38%. Non-răspunsurile ajung la 3,1%, iar 22,9% spun că nu îl cunosc.

Cea mai mare încredere în Friedrich Merz este exprimată de votanții PNL și USR, de persoanele cu educație superioară și de locuitorii din București. Nivelurile cele mai scăzute se regăsesc în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară și al angajaților din sectorul privat.

Viktor Orbán și Vladimir Putin, la coada clasamentului

Premierul Ungariei este creditat cu foarte multă încredere de 9,8% dintre respondenți și cu destul de multă de 10,7%. În schimb, 17,3% declară destul de puțină încredere, iar 55,9% foarte puțină sau deloc. Non-răspunsurile sunt de 2,7%, iar 3,5% afirmă că nu îl cunosc.

Viktor Orbán este susținut mai ales de votanții AUR și de angajații din sectorul public. Neîncrederea este dominantă în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani, al celor cu educație superioară, al locuitorilor din București și al angajaților din sectorul privat.

În cazul președintelui Rusiei, 8,9% dintre respondenți declară foarte multă încredere, iar 8,6% destul de multă. Un procent de 9,6% indică destul de puțină încredere, în timp ce 70,2% spun că au foarte puțină sau deloc. Non-răspunsurile sunt de 1,8%, iar 0,9% afirmă că nu îl cunosc.

Încrederea în Vladimir Putin este întâlnită mai ales în rândul votanților AUR și al tinerilor sub 30 de ani. Lipsa de încredere este predominantă în rândul votanților PSD, PNL și USR, al femeilor, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor cu educație superioară.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.