Tănăsescu a fost înlocuită ca judecător raportor în dosarul ANI. Csaba Asztalos preia cauza, decizia va fi luată astăzi

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Potrivit unor surse din CCR, Simina Tănăsescu, care era raportor pentru cele două sesizări referitoare la Legea ANI, va preda dosarul unui alt judecător constituțional. Noul raportor va fi Asztalos Csaba Ferenc.

Decizia a venit după ce, la începutul ședinței de luni, mai mulți judecători CCR i-au cerut explicații Siminei Tănăsescu cu privire la întrevederea avută vineri cu Ilie Bolojan.

Rușii se tem de o nouă mobilizare după alegeri. Putin acuză ”un atac informațional al adversarului”, dar precedentul din 2022 alimentează panica

Cât de vulnerabilă este Germania în fața sabotajelor și atacurilor asupra infrastructurii

Sursele citate au precizat că ședința continuă și că pronunțarea asupra Legii integrității nu va fi amânată.

Judecătorii CCR i-au cerut explicații Siminei Tănăsescu

Ședința Curții a început la ora 11.00, în sală fiind prezenți opt judecători constituționali.

La începutul reuniunii, magistrații-asistenți au fost rugați să părăsească sala, iar judecătorii CCR au discutat în cadru restrâns despre întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.

Potrivit surselor citate, președinta Curții a fost întrebată ce subiecte au fost abordate, de ce întrevederea a fost necesară cu numai câteva zile înaintea ședinței CCR și de ce aceasta s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, și nu la sediul uneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi.

Ședința a fost ulterior întreruptă, fiind reluată la ora 12.30.

În timpul discuțiilor a fost ridicată inclusiv problema participării Siminei Tănăsescu la deliberări și la vot. Soluția adoptată, potrivit informațiilor apărute până acum, este schimbarea judecătorului raportor în dosarul ANI.

CCR susține că nu au fost discutate dosare aflate pe rol

Controversa a izbucnit după informațiile privind întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, desfășurată vineri în biroul președintelui Senatului.

Curtea Constituțională a transmis ulterior că întâlnirile președintei instituției cu reprezentanții Executivului au vizat exclusiv chestiuni de administrație, organizare și reprezentare instituțională și că nu au fost discutate cauze aflate pe rolul CCR.

Simina Tănăsescu a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Ilie Bolojan despre dosare asupra cărora Curtea urmează să se pronunțe.

Explicațiile nu au oprit însă reacțiile din sistemul judiciar.

Președinții curților de apel, conducerile a peste 160 de judecătorii și, luni, Înalta Curte de Casație și Justiție au cerut clarificarea completă a circumstanțelor întâlnirii, invocând necesitatea protejării aparenței de independență și imparțialitate a Curții Constituționale.

ÎCCJ a afirmat luni că explicațiile furnizate până în prezent nu sunt suficiente pentru a elimina îngrijorările apărute în spațiul public și în sistemul judiciar.

Miza dosarului ANI: amendamentul care îl poate afecta pe Dominic Fritz

CCR judecă luni sesizările formulate împotriva legii privind modificarea legislației în domeniul integrității.

Una dintre cele mai controversate prevederi stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Prevederea a fost descrisă de USR drept „amendamentul Fritz”, partidul susținând că aceasta a fost concepută pentru a-l afecta pe primarul Timișoarei și liderul USR, Dominic Fritz.

USR și PNL au sesizat CCR, invocând articolul 15 din Constituție și principiul neretroactivității legii. Cele două partide susțin că o lege nouă nu poate introduce o sancțiune suplimentară, respectiv pierderea mandatului în curs, pentru o situație juridică produsă și soluționată sub legislația anterioară.

PSD respinge acuzația potrivit căreia prevederea ar fi fost concepută exclusiv pentru Dominic Fritz.

Nicușor Dan a atacat separat amendamentul privind partenerii de viață

O altă prevedere controversată a Legii integrității a fost atacată la CCR și de președintele Nicușor Dan.

Amendamentul, introdus de AUR și votat în Parlament inclusiv de PSD, obligă soțul, soția sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu mai multe categorii de demnitari să depună declarații de avere și de interese.

Sunt vizați, între alții, președintele României, parlamentarii, premierul, membrii Guvernului, secretarii de stat și alți demnitari din administrația centrală.

În timpul dezbaterilor parlamentare, adversarii amendamentului au susținut că formularea a fost concepută pentru a o viza pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan.

Au existat și obiecții privind aplicabilitatea prevederii, reprezentanții ANI afirmând în Parlament că instituția nu dispune de mecanisme prin care să stabilească natura relației personale dintre un demnitar și o altă persoană.

770 de milioane de euro din PNRR depind de Legea integrității

Pronunțarea rapidă a CCR are și o miză financiară majoră.

Legea integrității este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar aproximativ 770 de milioane de euro depind de îndeplinirea acestuia.

Dacă CCR declară legea constituțională, aceasta poate merge la promulgare. Dacă sunt constatate probleme de constituționalitate, Parlamentul mai are timp până la 31 august pentru a modifica prevederile contestate, astfel încât România să încerce să evite pierderea fondurilor.

CCR discută și Legea biodiversității, cu o miză de aproape un miliard de euro

Pe agenda Curții se află luni și sesizarea AUR privind Legea biodiversității.

Actul normativ reprezintă jalonul 31 din PNRR, iar Guvernul a estimat că neîndeplinirea acestuia ar putea atrage o penalitate de 972,45 milioane de euro.

AUR a votat împotriva legii în Parlament și a sesizat CCR după adoptarea acesteia.

Proiectul fusese inițial aprobat de Guvern prin hotărâre, dar Executivul a retras ulterior actul și a transferat prevederile în Parlament, după ce PSD a contestat posibilitatea ca un guvern interimar să adopte strategia în forma respectivă.

În cazul Legii integrității însă, ședința de luni a căpătat o miză instituțională suplimentară după întâlnirea Bolojan–Tănăsescu. Schimbarea judecătorului raportor este prima consecință concretă produsă în interiorul CCR după controversa izbucnită în jurul acestei întrevederi.