Tariceanu, speriat ca probele obtinute de serviciile secrete vor putea folosite din nou in dosarele penale: „Ma ingrijoreaza profund”
Calin Popescu Tariceanu si-a manifestat, miercuri, „ingrijorarea” ca probe obtinute pe mandate de securitate nationala de catre serviciile secrete vor putea fi folosite din nou in dosarele de mare coruptie.
„Am citit ieri cu ingrijorare stirea potrivit careia din nou exista un numar record de mandate de ascultare telefonica pe asa zisa siguranta nationala. Amandoi am trecut prin experiente nu foarte placute care ne-au afectat si pe noi, si cariera noastra politica, dar nu in ultimul rand familia, prietenii, cunostintele, oamenii care ne-au privit si care, bineinteles, au avut semne de indoiala. Am trecut de aceste lucruri, dar cu niste sacrificii si am militat amandoi ca acest sistem pervertit, care se crease intre justitie si servicii sa fie demantelat.
Acum, aceste semnale care apar, plus initiativa legislativa a ministrului Predoiu care este in Parlament in momentul de fata si care ieri a fost adoptata tacit la Camera Deputatilor, initiativa prin care se da posibilitatea din nou a se folosi mandatele de ascultare. Ascultarile, inregistrarile furnizate de serviciile secrete in instanta pe mine ma ingrijoreaza profund pentru ca nu acesta este modelul de stat democratic si de justitie independenta. Daca nu vom avea o justitie independenta, atunci Romania va fi condusa in continuare de clanuri mafiote. Azi e Negulescu, maine e nu stiu cine. Nu se poate asa ceva. Romania va ramane in continuare o Cenusareasa a Europei”, a sustinut Tariceanu.
Camera Deputatilor a adoptat tacit propunerea legislativa de modificare si completare a Legii 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, care il are printre initiatori si pe ministrul Justitiei Catalin Predoiu si care prevede ca inregistrarile ”rezultate din activitatile specifice serviciilor de informatii” pot fi mijloace de proba in procesul penal, cu conditia ca prin lege sa fie reglementata o procedura clara si adecvata, care sa permita verificarea efectiva a legalitatii lor, atat a mijlocului de proba, cat si a procedeului probatoriu prin care au fost obtinute. Propunerea legislativa urmeaza sa fie dezbatuta la Senat, care este Camera decizionala.
„In legea sigurantei nationale, care e din 1991, sa nu uitam acest lucru, nu era prevazuta o astfel de procedura, deci aceste probe care au fost obtinute in temeiul legii privind siguranta nationala care vizeaza un alt fenomen si o alta finalitate a legii, dar care ar putea revela comiterea de infractiuni, pentru a fi folosite in cadrul proceselor penale, trebuie sa fie insotite de o procedura de verificare a legalitatii lor. De aceea am facut aceasta propunere”, spunea ministrul Justitiei la momentul depunerii proiectului la Parlament,, la inceputul lunii august.
Propunerea legislativa a fost avizata negativ de Consiliul Legislativ, casre consideraca nu sunt suficiente doar interventii asupra Legii 51 / 1991, ci este necesara amendarea mai multor acte incidente, iar in Consiliul Economic si Social, a fost paritate.
”Adoptata de Camera Deputatilor ca urmare a depasirii termenului de 60 de zile, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constitutia Romaniei republicata”. a precczat Camera cu privire la acest proiect, care a fost acum inaintat la Senat, for decizional.
Proiectul de lege, depus in procedura de urgenta, alaturi de deputatii PNL Cristina Traila si Gabriel Andronache, membri in Comisia juridica a Camerei Deputatilor, completeaza alin. (1) al art. 21 al legii „in sensul prevederii exprese a faptului ca dispozitiile art. 143 alin. (3) si (4) din Codul de procedura penala (C.p.p.) sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul convorbirilor sau comunicarilor interceptate ca urmare a derularii de catre organele cu atributii in domeniul securitatii nationale a unor activitati autorizate, convorbiri sau comunicari care au fost transmise organelor de urmarire penale. In aplicarea art. 21 alin. (1) completat potrivit prezentului proiect de lege, convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate ca urmare a derularii unei activitati specifice culegerii de informatii autorizate in conditiile Legii nr. 51/1991, care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii intr-un dosar penal, daca sunt folosite ca mijloace de proba in respectivul dosar, vor fi redate de catre procuror sau organul de cercetare penala intr-un proces-verbal certificat pentru autenticitate de catre procuror. De asemenea, convorbirile, comunicarile sau conversatiile purtate intr-o alta limba decat cea romana vor fi transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret, care are obligatia de a pastra confidentialitatea”, potrivit anuntului facut de Catalin Predoiu, miercuri pe blogul personal.
De asemenea, initiativa legislativa propune introducerea unui nou alineat la articolul 21 din Legea privind securitatea nationala a Romaniei.
Astfel, textul propus prevede faptul ca verificarea legalitatii inregistrarilor rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1991, daca aceste inregistrari sunt folosite ca mijloace de proba in procesul penal, se face de judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta, in procedura de camera preliminara.
Verificarea legalitatii inregistrarilor, a procedeului probatoriu prin care inregistrarile au fost obtinute se va face prin raportare la prevederile Legii nr. 51/1991, avand in vedere ca activitatile specifice culegerii de informatii au fost autorizate prin raportare la dispozitiile art. 14 si 15 din lege, iar incheierea si mandatul se emit potrivit art. 17 din acelasi act normativ.
„Avand in vedere faptul ca in practica pot exista cauze penale in care sunt utilizate ca mijloace de proba inregistrari rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, autorizate in conditiile Legii nr. 51/1991 si in care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, procedura in camera preliminara s-a incheiat dispunandu-se inceperea judecatii, procedura de verificare a legalitatii de catre judecatorul de camera preliminara reglementata de alin. (11) al art. 21 nu se va putea aplica. Pentru aceste cauze in care judecata a inceput, legalitatea acestor inregistrari si a procedeelor probatorii prin care inregistrarile au fost obtinute se verifica de instanta investita cu solutionarea cauzei”, arata sursa citata.
Textul propus prevede expres si faptul ca nelegalitatea respectivelor inregistrari si a procedeelor probatorii poate fi invocata pana la primul termen de judecata cu procedura completa dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, daca incalcarile nu sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.
Propunerea legislativa a fost formulata in vederea punerii in acord a legislatiei cu normele constitutionale constatate a fi incalcate prin Decizia Curtii Constitutionale nr.55/2020 si are in vedere urmatoarele considerente:
„Decizia nr. 55/2020 este o decizie interpretativa – instanta de contencios constitutional nu a constatat neconstitutionalitatea pura si simpla a prevederilor art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala, ci a stabilit care este singura interpretare care respecta prevederile Constitutiei, si anume ca inregistrarile rezultate din efectuarea activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, nu pot constitui mijloace de proba in temeiul art. 139 alin. (3) teza finala din Codul de procedura penala intrucat legea nu reglementeaza o procedura de contestare a legalitatii acestora”, arata Predoiu, pe blogul sau.
Ministrul Justitiei mai spune ca deoarece este vorba despre o decizie interpretativa referitoare la dispozitii din Codul de procedura penala, care stabileste unicul inteles constitutional al prevederilor legale avute in vedere de decizie, nu se impune o interventie legislativa asupra Codului de procedura penala.
Decizia CCR 55/2020 arata ca inregistrarilor rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 li se poate conferi calitatea de mijloc de proba in procesul penal, cu conditia ca prin lege sa fie reglementata o procedura clara si adecvata, care sa permita verificarea efectiva a legalitatii lor, atat a mijlocului de proba (inregistrarile in cauza), cat si a procedeului probatoriu prin care au fost obtinute.
Prin urmare, „o interventie legislativa pentru a reglementa procedura de verificare a legalitatii acestor inregistrari si procedeelor probatorii prin care acestea au fost obtinute trebuie operata asupra Legii nr. 51/1991, care in prezent reglementeaza in art. 14 – 19 procedura de autorizare a activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, iar in art. 21 obligatia de transmitere catre organele de urmarire penala, potrivit art. 61 din Codul de procedura penala, a datelor si informatiilor de interes pentru securitatea nationala, rezultate din activitatile autorizate, daca indica pregatirea sau savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, impreuna cu convorbirile si comunicarile interceptate, sau, dupa caz, de imaginile inregistrate in cadrul acestor activitati, care sunt insotite de continutul digital original al acestora”, mai afirma Catalin Predoiu.
