Tarifele impuse de Trump „l-au lovit in dinti pe Putin”, determinand oprirea cresterii economiei Rusiei – The Economist
Cresterea economica anuala a Rusiei a scazut de la sfarsitul anului trecut, fiind afectata de inflatie, cheltuieli militare si preturi mai mici la petrol, pe fondul tarifelor introduse de presedintele SUA, Donald Trump, relateaza The Economist.
Banca Centrala a Rusiei a anuntat la inceputul lunii aprilie ca mai multe sectoare au inregistrat recent o scadere a productiei din cauza scaderii bruste a cererii.
In urma invaziei Moscovei in Ucraina in 2022, economistii au prezis ca PIB-ul Rusiei s-ar putea micsora cu pana la 15% anual. In realitate, PIB-ul a scazut cu doar 1,4% in 2022 si a revenit la crestere in 2023-2024.
Ce a declansat incetinirea brusca? Economistii indica trei motive principale.
Primul factor este ceea ce rusii numesc „transformarea structurala” a economiei. Odata orientata spre Vest si permitand (desi restrictionat) afaceri private, Rusia a trecut, din 2022, la o economie de razboi axata pe schimburi comerciale cu tari din Est.
Aceasta schimbare a necesitat investitii colosale, nu numai in productia de arme si munitii, ci si in stabilirea de noi rute comerciale cu China si India. Pana la mijlocul anului 2024, investitiile reale in active fixe au crescut cu 23% fata de sfarsitul anului 2021.
Potrivit Bancii Centrale a Rusiei, aceasta faza este acum incheiata. In 2024, cheltuielile militare sunt asteptate sa creasca cu doar 3,4% in termeni reali, comparativ cu o crestere de 53% in anul precedent. Aceasta scadere a cheltuielilor pentru „transformarea structurala” este unul dintre motivele cresterii economice mai lente.
Al doilea factor este politica monetara. Inflatia din Rusia a ramas mult peste obiectivul anual de 4% al Bancii Centrale timp de luni de zile, ajungand la peste 10% in februarie si martie. Principalii factori sunt cheltuielile militare in crestere si deficitul de forta de munca cauzat de mobilizare.
Anul trecut, salariile nominale au crescut cu 18%, determinand companiile sa majoreze preturile. Ca raspuns, Banca Centrala si-a mentinut rata dobanzii cheie la 21% – cel mai ridicat nivel de la inceputul anilor 2000. Aceste rate ridicate atrag fluxuri de capital in rubla, contribuind la consolidarea monedei si la reducerea costului importurilor.
„Datele sugereaza ca inflatia este in scadere. Reversul medaliei dezinflatiei este cresterea economica mai lenta. In loc sa cheltuiasca, rusii isi pun banii in conturi de economii. Ratele ridicate descurajeaza si mai mult investitiile de capital”, relateaza The Economist.
Al treilea factor a iesit in evidenta in ultimele saptamani – deteriorarea conditiilor externe. Pe fondul escaladarii razboiului comercial din SUA, previziunile de crestere economica globala s-au deteriorat dramatic, urmate de preturile petrolului.
„Trump poate fi binevoitor fata de Putin, dar cu razboiul sau comercial l-a lovit in dinti”, se arata in articolul din The Economist.
Scaderea preturilor petrolului creeaza provocari serioase pentru Rusia. Impactul este deja vizibil in vistieria statului: in martie, veniturile din taxele pe petrol si gaze au scazut cu 17% fata de aceeasi luna a anului trecut.
